Cererea mare de locuinte scade calitatea proiectelor

Piesajul bucurestean, in comparatie cu cel al altor capitale europene, este de multe ori criticat pentru lipsa de expresivitate, pentru sirurile de blocuri gri care ingradesc bulevardele, pentru densitatea prea mare de imobile si pentru lipsa parcurilor.
Explicatia dezvoltarii unor proiecte lipsite de imaginatie sau menite doar sa rezolve problema spatiului de locuit, nu si a confortului, atat inainte de ’90, cat si la ora actuala, poate fi gasita in dezechilibrul brutal dintre cerere si oferta, spune Dorin Stefan, director al Dorin Stefan Birou de Arhitectura (DSBA), unul dintre cele mai cunoscute nume in arhitectura bucuresteana de dupa ’90.
Dezechilibrul dat de cererea foarte mare in comparatie cu oferta net inferioara, inca, de pe piata imobiliara rezidentiala, poate determina pe langa cresterea accelerata a preturilor si un nivel calitativ mai scazut al proiectelor sau al executiei.
“Actuala etapa de dezvoltare este in continuare una cantitativa, la fel ca inainte de ’90. S-a trecut de la cartierul de locuinte individuale la locuintele colective. Diferenta dintre cerere si oferta se observa, negativ din pacate, si la nivelul actualelor proiecte rezidentiale”, considera Dorin Stefan, 57 de ani, profesor universitar la Universitatea de Urbanism si de Arhitectura “Ion Mincu”.
“Cand va fi acoperita cererea la nivel utilitar, de baza, a consumatorilor, acestia se vor indrepta spre locuinte care sa ii reprezinte mai bine. Sigur, daca oferta ar fi fost ridicata si la nivel calitativ de la bun inceput, lucrurile ar fi fost probabil altfel”, a adaugat el. Motorul principal, sursa principala de case, ramane piata privata, dezvoltatorii imobiliari, rolul statului fiind din ce in ce mai mic in furnizarea de case pentru populatie.
“Cand vorbim despre aspectul estetic mai putin placut sau despre calitatea planificarii urbane, putem sa vorbim in acelasi timp si despre o lipsa reala de experienta in ceea ce inseamna un imobil rezidential sau un cartier. Cu exceptia perioadei interbelice, Romania nu a avut suficienta experienta in acest capitol”, spune arhitectul.