CEZ a început lucrările la Cogealac. Este un risc asumat

Cehii de la grupul energetic ceh CEZ au demarat lucrările și la parcul eolian de la Cogealac – Dobrogea, cu o întârziere de trei luni, după ce au finalizat instalarea a 115 turbine eoliene în parcul de la Fântânele.

În total, investiția din cele două comune dobrogene se va ridica la 1,1 miliarde de euro, la finalul lucrărilor urmând să fie montate în total 240 de turbine eoliene cu o capacitate instalată de 600 MW, aproape cât un reactor nuclear al centralei de la Cernavodă.

Motivul întârzierii lucrărilor de la Cogealac este o problemă de avizare pe care cehii o au cu primăria comunei. Astfel, investitorii au nevoie de un aviz pentru consolidarea drumurilor în vederea obținerii autorizației de construire, primăria refuzând să emită acest document.

“Lucrările trebuia să înceapă în luna aprilie. În acest moment suntem în proces cu primăria, proces pe care credem că-l vom câștiga. În acest context ne asumăm un risc și am dat drumul la lucrări pentru că fiecare lună de întârziere ne costă”, a declarat Jan Veskrna, directorul general executiv al CEZ România.

Gazul este o afacere promițătoare

Dincolo de proiectul eolian de 1,1 miliarde de euro pe care cehii îl fac la Fântânele și Cogealac, CEZ mai are în plan construirea unei centrale pe gaze de 400 MW la Galați în parteneriat cu statul român reprezentat prin Termoelectrica. Deși memorandumul de înțelegere dintre cele două părti a fost semnat în 2008, investitia de 400 de milioane de euro întârzie să se concretizeze din cauza unor neânțelegeri privind ponderea pe care fiecare acționar ar trebui s-o aibă în acționariat.

“La sfârșitul acestei săpatămâni vom avea negocieri cu Ministerul Economiei, cu ministrul Videanu, și cu cei de la Termoelectrica pentru a vedea dacă mergem sau nu mai departe cu acest proiect. Vom discuta și de modul în care se vor împărți pachetele de acțiuni între parteneri. Îmi doresc să realizăm acest proiect pentru că este clar că producerea de energie din gaze este o afacere de viitor”, a mai spus Veskrna.

Potrivit CEZ, valoarea activelor cu care Termoelectrica dorește să contribuie la acest proiect nu acoperă pachetul de 49% pe care statul și-l dorea în centrala de la Galați.

Pe lista discuțiilor cu Ministerul Economiei se va afla și problema datoriilor CFR.

“În acest moment datoriile CFR către noi se ridică la 215 milioane de lei, aproape cât două treimi din profitul nostru operațional. Acești bani ar fi putut fi investiți. Investitorii străini din România nu pot fi sponsorii continuării acestei probleme”, a mai spus Veskrna, care a mai precizat că și-ar dori înființarea unui grup de lucru interministerial, format din Ministerul Finanțelor, al Transporturilor și al Economiei pentru soluționarea acestei probleme care afectează activitatea tuturor marilor furnizori de energie electrică din România.

Reactoarele 3 și 4, înghețate, dar nu moarte

În ceea ce privește proiectul construcției reactoarelor 3 și 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă, proiect evaluat la 4 miliarde de euro, negocierile sunt blocate în contextul în care statul român încă nu s-a decis cu ce participație va rămâne după ce a anunțat că nu-și poate permite susținerea financiară a pachetului de 51% pe care îl are în prezent.

“Proiectul este înghețat, nu mort. Nu avem niciun semn din partea statului român”, a mai precizat Veskrna.

Este corectă creșterea TVA?

Legat de decizia Guvernului de a crește TVA-ul de la 19% la 24% ca urmare a respingerii de către Curtea Constituțională a măsurii de reducere a pensiilor cu 15%, Veskrna spune că speră doar ca socotelile autorităților locale să fie corecte. “Sper doar că au calculat bine. A crește TVA-ul este ca și cum ai scoate combustibilul dintr-o mașină. O faci mai ușoară, dar poți să rămâi în drum dacă scoți prea mult”.