CGS Europe angajează 100 de dezvoltatori de sofware la Sibiu

“În 2012 estimăm o creștere sub stanțială, vom face 100 de noi angajări în centrul de dezvoltare de software de la Sibiu, de a cărui deschidere ne apropiem. Deși avem în prezent doar 40 de angajați în centrul din București, creșterea este una controlată. Căutăm candidați care să aibă trei calități ideale la angajare: capacitatea de asumare de responsabilități, pasiunea și spiritul de echipă”, spune Mircea Hotăran, 55 de ani, general manager al CGS Europe.

Pe piața locală CGS este prezentă prin două divizii: CGS România, prin care oferă servicii de call-center pentru clienți din trei continente și CGS Europe, care furnizează servicii de IT pentru clienți din SUA și Europa (inclusiv România).

CGS Europe este divizia europeană a companiei care este un fel de “hub” pentru activitățile strict legate de zona de IT, oferind atât produse proprii ale CGS – soluții în domeniul ERP-urilor, de exemplu – dar și soluții de business dezvoltate alături de parteneri globali precum Microsoft sau IBM. Filiala de call-center, CGS România, are 2.500 de angajați în centrele din București, Brașov și Sibiu, iar această companie a anunțat planuri masive de angajare anul acesta, de până la 1.000 de oameni.

Hotăran spune că CGS va angaja dezvoltatori de software atât pentru poziții de junior, cât și pentru seniori, care să cunoască engleza și germana. Însă principalele criterii la angajare rămân atitudinea candidaților și o politică corectă din punctul de vedere al dezvoltării profesionale.

Salariul unui dezvoltator de software începe de la 500 – 600 de euro net pe lună și poate depăși 2.000 de euro net, în cazul unui senior, potrivit datelor din piață. Raportat la un salariu mediu de 1.000 de euro net oferit angajaților din divizia CGS Europe, pentru care costul total al angajatorului (incluzând și taxele și impozitele la stat) este de 1.800 de euro net, rezultă că numai anul acesta compania CGS Europe va “injecta” în economia locală între 1,6 și 2 milioane de euro.

Există două tipuri de angajați din zona de dezvoltare a CGS: cei care contribuie la dezvoltarea de soluții și aplicații de business (care au între 25 și 40 – 45 de ani) și cei care acordă consultanță în implementarea de soluții de business (cu vârsta cuprinsă între 35 și 45 de ani).

“Mi-aș dori ca CGS să nu fie privită doar ca o companie care doar oferă salarii atractive, ci ca un angajator în cadrul căruia salariații să aibă capacitatea de dezvoltare. Un drept fundamental al celor care lucrează cu mine este capacitatea de a greși. Încercăm să încurajăm foarte mult ceea ce înseamnă inițiativa și partea de ino vare pe care angajații o pot aduce la un moment dat în cadrul companiei”, explică Hotăran. El spune că, de foarte multe ori, candidaților din zona de IT li se pun întrebări de tipul: “Care este valoarea adăugată pe care ai adus-o companiei pentru care ai lucrat?” și că această întrebare este oarecum nedreaptă, pentru că ei nu sunt pregătiți și nu sunt ajutați să vadă ce înseamnă valoarea adăugată pe care o aduc ei în companie. El spune că își dorește ca dezvolatorii din compania sa să nu fie oameni care doar scriu cod, ci care interacționează foarte des cu clienții și dispuși să-și dezvolte abilitățile de comunicare.

“IT-istul este adesea văzut drept omul care are o privire unidirecțională. De foarte multe ori am văzut IT-iști care, stând la 2 metri distanță, comunicau prin chat, căutând să evite comunicarea face-to-face sau cea verbală. Nu cred că acest lucru este neapărat bun. Noi îi spijinim să-și dezvolte abilitățile de comunicare și de relaționare cu mediul înconjurător.” Șeful CGS Europe mai spune că, în domeniul dezoltării de software, vârsta medie și totodată optimă a angajaților este cuprinsă între 25 și 40-45 de ani, aceasta fiind perioada de viață în care un om are capacitatea de asimilare foarte ridicată, dar și de adaptare la dinamica domeniului. Însă una din cele mai mari probleme ale sectorului IT o reprezintă durata de integrare a tinerilor absolvenți de facultăți IT în business.

“Este o caracteristică a țărilor emergente de a dezvolta o apetență deosebită pentru ultimele tehnologii, iar acest lucru ne recomandă ca o piață de forță de muncă atractivă pentru piețele străine. Trebuie să ne focusăm pentru a crește nivelul de candidați pe care îl putem pune la dispoziție regional și de a reduce pe cât de mult timpul pe care un tânăr absolvent în are de parcurs din momentul în care termină până în momentul în care devine productiv. De regulă, durează între 3 și 6 luni până când un tânăr absolvent devine productiv”, a mai spus Hotăran.

Anual, între 3.000 și 3.500 de tineri termină o facultate cu profil IT, însă lipsa unei cooperări strânse între firmele de IT și universități, dar și salariile scăzute ale profesorilor au condus la o scădere a calității pregătirii absolvenților.

“Pe de o parte, se vorbește de scăderea calității învățământului. Pe de altă parte, în diferite concursuri internaționale tinerii români câștigă foarte multe medalii. În mod evident trebuie făcut ceva pentru valorificarea potențialului existent prin implicarea mediului privat în universități, dar această implicare nu trebuie să fie unidirecțională”, a mai spus Hotăran.

Mircea Hotăran a fost timp de aproape zece ani (1995- 2004) președintele și directorul general al Ciel România, companie care oferă software pentru servicii financiare, pe care a condus-o alături de fratele său, Silviu Hotăran, cel care a fost timp de 12 ani directorul general al Microsoft România. Șeful CGS Europe a mai ocupat funcții de conducere în companii precum Nivis și Net Brinel.