Charles Ogden și Joyce/ de C. George Sandulescu & Lidia Vianu

Contemporary Literature Press, sub auspiciile următoarelor foruri: Universitatea din București, The British Council, Institutul Cultural Român și Ambasada Republicii Irlanda, anunțǎ  publicarea  volumelor Theoretical Backup for the Lexicon of Finnegans Wake – Volumul 55: C. K. Ogden, The Meaning of Meaning; Volumul 56: C. K. Ogden, Opposition; Volumul 57: C. K. Ogden, Basic English. Editate de C. George Sandulescu

Charles Ogden (1889-1957) este cunoscut ca lingvist și filosof al limbajului: cuvântul, pentru el, era o realitate concretă. Acest lucru l-a demonstrat atunci când a înregistrat pe disc vocea lui James Joyce însuși. Înregistrarea a fost făcută în august 1929 la King’s College, Londra. Tot în primul sfert al secolului XX s-au mai petrecut o sumă de evenimente importante:

1. Înainte chiar de anul 1900 s-a inventat fonograful.

2. Tom Stoppard își construiește piesa Travesties pe ideea că, în 1917 la Zürich, Joyce, Tzara și Lenin s-au aflat împreună în aceeași încăpere.

3. În anul 1922 a luat ființă BBC.

4. În cursul aceluiași an Ogden a tradus în limba engleză Tractatus Logico-Philosophicus, pe care Wittgenstein îl publicase în germană cu un an înainte.

5. Tot în anul 1922 au apărut Ulysses  de Joyce și The Waste Land de Eliot. Rămâne fără răspuns pentru moment întrebarea dacă Joyce l-a citit ori nu pe Wittgenstein.

6. Ogden a publicat The Meaning of Meaning  în 1923,  carte care anunța că esența Modernismului era relația dintre sunet și sens.

 7. În jurul anului 1930, Ogden mai publică două volume importante: Opposition și Basic English. John Lyons, autor de manuale, considera Opposition a fi una dintre cele mai bune discuții pe această temă.

Rațiunea pentru care publicăm în acest moment cărțile lui Ogden, ca fundament teoretic al seriei lexicografice Joyce, este aceea că Ogden a realizat două lucruri importante, care sunt strâns legate între ele. Primul este că a făcut cunoscută lumii vocea lui Joyce citind un fragment dintr-o carte în care se exprima în 40 de limbi străine diferite în același timp. Al doilea este Basic English: Ogden era încredințat că limba engleză este singurul drum către o limbă unică internațională. Ideile lui privind sensul, opoziția și Basic English duc drept la gândurile care trebuie că l-au obsedat pe Joyce în cei 17 ani cât a durat până ce a terminat de scris Finnegans Wake.

Nu este lipsit de interes faptul că Alexandru Graur, membru al așa-zisei Academii a Republicii Socialiste România, a scris și el o carte în care descria Basic English drept o „încercare imperialistă și condamnabilă.”

Grupate în secțiunea de fundamentare teoretică, cele trei volume de Ogden ridică o sumă de probleme esențiale pentru cerecetătorii operei lui Joyce: Ce anume l-a făcut pe lingvistul britanic Charles Ogden să-l înregistreze pe James Joyce citind un fragment dintr-o carte pe care nici măcar n-o terminase încă? Ce intenție teoretică leagă oare volumele lui Ogden de înregistrarea vocii lui Joyce, singura înregistare, de altfel, a vocii lui Joyce până în ziua de azi? Și, nu în ultimul rând, de ce oare a acceptat Joyce să fie înregistrat de Ogden?

Autorii acestei serii teoretice speră că cititorii atenți vor dezlega aceste enigme, fiecare în felul lui, desigur.

Volumele Theoretical Backup for the Lexicon of Finnegans Wake. C. K. Ogden, editate de C. George Sandulescu,  s-au lansat la 10 decembrie 2013 și pot fi consultate și descărcate din acest moment la adresa de internet: