Cheia bugetului UE este acum in mana europarlamentarilor

Premierul britanic Tony Blair a sustinut ieri in fata Parlamentului European de la Strasbourg schema financiara comunitara pentru perioada 2007-2013 convenita la recentul Consiliu European de la Bruxelles, aratand ca aceasta reprezinta cea mai buna intelegere posibila la acest moment.

La prezentarea bilantului presedintiei britanice a Consiliului European, Tony Blair a caracterizat Uniunea Europeana ca fiind “o constructie cu multe camere, construite in epoci diferite, de arhitecti diferiti si care pur si simplu nu mai corespunde necesitatilor lumii moderne”.

Seful Executivului britanic a pledat pentru necesitatea adoptarii bugetului comunitar chiar si in varianta aceasta de compromis, pentru ca aceasta “va permite Europei sa mearga mai departe, dand prilejul pe viitor luarii unor de-cizii ample despre alcatuirea bugetului UE”.

Desi adoptarea bugetului comunitar a permis Uniunii Europene evitarea unei crize de proportii, Comisia si Parlamentul European sunt nemultumite de varianta care a fost in final convenita de sefii de stat si de guvern ai statelor membre, care fixeaza plafonul cheltuielilor comunitare la 862,4 mld. euro.

Daca presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a precizat deja ca UE ar avea nevoie de fonduri mai mari pentru a sustine integrarea noilor state membre, nici europarlamentarii nu par incantati de schema bugetara convenita de liderii UE, care este mult sub ceea ce au propus legislatorii europeni in cursul lunii iunie – 975 mld. euro. In conditiile in care, conform noului procedeu de adoptare a deciziilor in cadrul Uniunii (Acordul Inter-Institutional), Parlamentul de la Strasbourg are un rol din ce in ce mai proeminent, acesta va trebui sa-si dea acordul asupra propunerii de buget la inceputul anului viitor. Comitete trilaterale – alcatuite din membri ai Consiliului, Comisiei si Parlamentului UE – vor incepe discutiile pe marginea acordului de buget in cursul lunii ianuarie, iar viitoarea presedintie austriaca a UE se asteapta ca negocierile sa fie deosebit de dificile.

Pericolul este ca daca nu se va ajunge la un compromis pana la sfarsitul lunii martie, anumite programe cu finantare europeana nu vor putea sa intre in derulare de la 1 ianuarie 2007. In cazul, putin probabil totusi, in care nu se va incheia un acord nici pana la sfarsitul anului urmator, UE va functiona pe baza unui buget anual adoptat de Parlamentul de la Strasbourg, ceea ce inseamna mult mai putine fonduri europene la dispozitia statelor mem-bre. Analistii se asteapta ca europarlamentarii sa nu mearga pana la capat cu amenintarea de veto asupra bugetului, constienti fiind de faptul ca UE a trecut si asa prin prea multe crize in ultima perioada. In schimb, este probabil ca acestia sa incerce sa obtina din partea Consiliului concesii minore legate de sporirea unor fonduri, flexibilitate mai mare in ceea ce priveste programele de ajutor extern ale UE si un control mai strict asupra modului cheltuirii fondurilor structurale.

In acelasi timp, la Bruxelles, ministrul de externe austriac, Ursula Plassnik, a carei tara va detine viitoarea presedintie a UE, a prezentat prioritatile sale pentru urmatoarele sase luni. Pastrand un ton modest si realist, Plassnik a spus ca Austria nu va insista pentru reluarea procesului de ratificare a Tratatului Constitutional European si nici nu va lansa o mare dezbatere asupra “capacitatii de absorbtie” a UE in perspectiva viitoarelor extinderi ale Uniunii, asa cum a sugerat Parisul. In schimb, austriecii se vor concentra pe capacitatea UE de a genera crestere economica si pe crearea de noi locuri de munca, pe dezvoltarea durabila si protejarea mediului.