Cinci întrebări despre referendumul Greciei

1) De ce referendumul din Grecia este riscant?

Referendumul pune sub semnul îndoielii ștergerea a 50% din datoriile Greciei către creditorii privați și noile măsuri de austeritate, scrie Le Figaro. Plebiscitul din 4 decembrie amenință stabilitatea zonei euro deoarece timp de o lună piețele vor fi foarte volatile.

2) De ce vrea premierul grec Papandreou acest referendum?

Economistul Nikos Mourkogiannis apreciază că Papandreou a realizat că nu va putea guverna fără susținerea populației și a parlamentarilor deoarece numeroasele greve și manifestații afectează serios funcționarea statului și sabotează aplicarea măsurilor de austeritate impuse de UE și de FMI. Referendumul este folosit pentru a recâștiga încrederea alegătorilor și a parlamentului.

3) Ce vor grecii?

Majoritatea grecilor spun că vor să rămână în zona euro și în Europa, dar vor schimbarea guvernului, pe care îl consideră responsabil de situația actuală a țării. Referendumul este perceput drept un șantaj de către populație, care nu mai suportă măsurile de austeritate convenite cu UE și FMI.

4) Grecia poate părăsi zona euro?

În principiu, nu. Ideea nu este susținută de CE, care spune că “nici ieșirea, nici expulzarea din zona euro nu sunt posibile și participarea la euro este irevocabilă”. Totuși, potrivit unei analize juridice a BCE, o țară ar putea ieși voluntar din zona euro, dar ar trebui să părăsească și UE. De altfel, Tratatul de la Lisabona le permite statelor membre să se retragă din UE.

5) Care ar fi consecințele unui default al Greciei?

Grecii nu și-ar mai putea finanța deficitul public, de 2,5% din PIB în acest an, și nu vor mai putea contracta împrumuturi externe. Există precedentul Argentinei, care s-a confruntat în anii 2001-2002 cu o situație similară. Argentina a înregistrat atunci o depreciere brutală a monedei față de principalele valute internaționale, un blocaj al conturilor bancare, o inflație galopantă și proteste violente ale populației. Pentru Europa, intrarea în incapacitate de plată a Greciei ar majora costurile de finanțare a datoriilor Italiei, Portugaliei și Spaniei. Costurile de creditare pentru Germania și Franța ar fi mai mari, iar sistemul bancar mai vulnerabil.