Cine are i se va da, iar cine nu are i se va lua

Oare ce stiau vechii intelepti ai Israelului cand au spus asta?

In vara lui 2007 am intrebat-o pe Danta Hubner, la acea vreme comisar european pentru politica regionala: fondurile europene, nu vor duce ele la cresterea disparitarilor dintre regiunile Romaniei? Intrebarea pleca de la o preocupare pe care o aveam atunci in urma a ceea ce citisem, de-a lungul vremii, pentru munca mea de ziarist, dar fara sa am un exemplu pe Romania: regiunile mai bogate vor avea mai multi bani; drept urmare putere sa angajeze oameni competenti; vor accesa fonduri UE; se vor dezvolta, asadar; regiunile mai sarace nu vor avea aceasta expertiza, iar decalajul va creste.

“Nici vorba”, mi-a raspuns comisarul european. “Fondurile UE sunt, tocmai, destinate sa reduca decalajele”. (citatul e aproximativ, dar sensul e intocmai)

Se intampla la Sibiu unde era inaugurata, in onoarea distinsei invitatate, o statie de epurare a apei, moderna, cu fonduri UE. Danuta Hubner venise de la Bucuresti la Sibiu cu masina. Drumul deschis de politie, cum e protocolul pentru un inaltii demnitari, nu a salvat-o de cosmarul traseului de pe Valea Oltului. Dar era vara lui 2007, Romania abia intrase in UE, toti scriau de fondurile nerambursabile (o expresie oricum cretina de vreme ce Romania da UE peste 1 mld. euro anual) de 20 mld. euro pentru “coeziune”.

Se fac sase ani de cand Danuta Hubner, la Sibiu, transmitea mesajul ei optimist. De unde sa stie poloneza Danuta Hubner, un distins profesorul de economie ca, in Romania, exista, la varful administratiei, oameni intr-o ureche?

Datele statistice imi confirma acum banuiala din urma cu sase ani, dar doar partial in sensul in care il banuiam atunci. Decalajul dintre regiuni creste aproape ametitor.

In ultimii sase ani, PIB-ul pe cap de locuitor al judetului Sibiu a crescut cu 44%, dar al judetului Vrancea cu doar 22%. Castigul mediu net lunar al unui sibian este acum de 1.700 de lei, iar a unui vrancean abia putin peste 1.000. Fondurile europene care ar fi trebuit sa reduca decalajele zac nefolosite – 1,2 mld. euro a luat Romania in toti cinci ani de la integrarea in UE pe fonduri structurale.

Daca Romania pare sa creasca, o face pe seama Bucurestiului. Cu un PIB pe cap de locuitor de 22.000 de euro anual regiunea Bucuresi-Ilfov intretine iluzia progresului. Dar acesta nu e progres, cata vreme Botosaniul are un PIB anual pe cap de locuitor de 2.800 de euro, Calarasiul de 3.700 sau Vrancea de 3.200. Aceasa e segregare.

Aceasta este crima politica a administratiei.

Nu m-ar mira, totusi, sa-l aud, la un moment dat, pe distinsul intelectual din fruntea Guvernului meditand: “Cine are i se va da, iar cine nu are i se va lua.”