Cine sunt candidații principalelor partide care își dispută alegerile legislative

Legea după care sunt orga­nizate alegerile parlamen­tare poate oferi surprize, în sensul că vor fi mai mulți par­lamentari decât numă­rul de colegii uninominale, pentru că nu avem de-a face cu un vot uninominal pur, ci cu un vot uninominal cu com­pensare, care răsplătește partidele care au obținut un procent de voturi relevant, deși nu au câștigat colegiile unino­minale.

Chiar și așa, încă puternicii lideri de partide și chiar figuri din eșaloanele secunde au evitat o con­fruntare directă în colegiile unino­mi­nale. Figuri cândva vestite, precum Elena Udrea și chiar Mihai Răzvan Ungu­reanu, dar și din actuala garnitură aflată la putere, precum Crin Anto­nescu, și-au ales co­le­gii ușoare, în sensul că nu vor avea drept com­petitori perso­nalități cu­nos­cute, influente politic și cu priză la ale­gători. Într-un singur colegiu avem o luptă între doi șefi de par­tide, dar aceasta a ajuns să fie mai de­gra­bă anec­dotică: este vorba de un co­le­giu din Gorj, în care se luptă Victor Ponta, șeful PSD, cel mai puternic partid din România la acest moment, și Dan Diaconescu, președintele Parti­dului Poporului Dan Diaconescu (PPDD).

LISTA CANDIDAȚILOR LA ALEGERILE PARLAMENTARE PENTRU COLEGIILE DIN BUCUREȘTI

PPDD, o formațiune relativ nouă și populistă, care strânge în jurul său voturile tuturor nemulțumiților și de la stânga, și de la dreapta, e pe cale să ofere surpriza de a ieși pe locul al treilea în alegeri. Sondajele arată însă că Victor Ponta îl va spulbera pe Dan Diaconescu cu peste 70% din voturi. Chiar și fără Dia­co­ne­scu în Parlament, partidul său ar putea obține un scor bun care să-i permită să viseze la alianțe: aceasta este provocarea căreia trebuie să îi facă față USL și motivul pentru care trebuie să câștige și face tot ce îi stă în putință pentru a obține 50% din mandatele parlamentare.

Așadar, puține confruntări directe spectaculoase, cu câteva excepții, de pildă, cea dintre Ludovic Orban (fost ministru al Transporturilor din partea PNL) și consultantul fiscal Gabriel Biriș, o figură cunoscută public care a intrat în lupta politică alături de Mihai Răzvan Ungureanu de la Forța Civică. Îi mai regăsim între cei care vor să ajungă parlamentari pe trei foști premieri, Petre Roman, Victor Ciorbea și Călin Popescu-Tăriceanu, cu toții angajați de partea prezumtivului câștigător, USL.

Pe cine vor să convingă până la urmă candidații și partidele care îi susțin și i-au promovat în alegeri? Principalele două forțe politice, USL și ARD, au venit cu pro­grame care presupun creș­te­rea sala­ri­ilor mici (prin majorarea sala­riului mi­nim) și reduceri de impozite. Dar sunt adu­se puține argumente care să susțină so­lid aceste măsuri, mai ales în actualele con­strân­geri bugetare. Așa stând lucrurile, obiecțiile oamenilor de afaceri pu­ternic conectați la realitatea econo­mi­că a unei Românii cenușii, anu­me că aces­te pro­mi­siuni vor ține pâ­nă a do­ua zi du­pă ale­geri, trebuie luate în cal­cul. Pre­șe­din­tele Traian Băsescu, care prin ulti­mele ieșiri publice arată că este parte a pro­ce­sului electoral, deși susține con­tra­riul, a făcut zilele trecute o ob­ser­va­ție bună: partidele nu prezintă vi­ziunea lor asu­pra proiectului de buget pen­tru 2013, pentru că abia acesta ar pu­tea arăta cât de goale de conținut sunt pro­gra­mele elec­torale ale partidelor. Asea­ră, Adri­ean Videanu, coordo­na­to­rul campaniei ARD, a prezentat o schiță a proiectului de buget al ARD pentru 2013-2016.

LISTA CANDIDAȚILOR LA ALEGERILE PARLAMENTARE PENTRU COLEGIILE DIN ȚARĂ (doar USL și ARD) – CAMERA DEPUTAȚILOR

LISTA CANDIDAȚILOR LA ALEGERILE PARLAMENTARE PENTRU COLEGIILE DIN ȚARĂ (doar USL și ARD) – SENAT

Indiferent de rezultatele alegerilor, de cine va fi premier și de promisiunile fă­cute, viitorul parlament și viitorul gu­vern va trebui să țină seama de realita­tea eco­nomică a țării. Creșterea economică pentru următorii ani nu va fi specta­cu­loasă, după cum arată toate prognozele, iar deficitul bugetar nu poate depăși 3% aproape în nicio situație, fiindcă așa s-a an­gajat România când a intrat în meca­nismul european al rigorii bugetare.

Totuși, este întotdeauna important cine ajunge în Parlament, pentru că un parlament bun și cu oameni bine pre­gă­tiți poate oferi, alături de guvern, soluții adecvate pentru timpul pe care îl trăim.

Click pe hartă pentru imaginea mărită