Cinematograful ca gândire/ de Ziarul de duminică

Cezar Gheorghe

Gândirea-cinema

Editura Cartea românească

Într-un eseu care caută evidența artei cinematografice, Cezar Gheorghe demonstrează că filmul aparține unei vieti spirituale mai înalte, pornind de la celebra definiție a lui Godard: „Cinematograful este adevărul de douăzeci și patru de ori pe secunda”. Deoarece „scrierea cu lumină” – gândirea filmului – reușește să proiecteze pe ecran nu numai imaginea exterioară a ființelor și lucrurilor, ci și o vitalitate nouă regăsită în perfecțiunea mecanică a mișcărilor camerei de filmat: acea unitate ritmică a timpului pe care se desfășoară imaginile vieții. Prin tratarea cinematografului ca gândire, autorul ne oferă o strategie pentru a gândi filozofic despre film și pentru a extrage filozoficul din film. Dar miza cărții depășeste simplul domeniu al reprezentării cinematografice, ea marcheză momentele-cheie din evoluția atât de spectaculoasa a artei filmului.

„Trăim, citim, montăm, interpretăm. Ni se oferă o nouă capacitate de a descrie și de a povesti realul. Vedem în imagini, realizăm propriul film, propria lectură, decupăm constant instantanee din propria noastra viață. Introducem mișcarea în propria gândire și invățăm să gândim în virtutea unei funcții cinematografice a gândirii: Gândirea-cinema.” (Cezar Gheorghe)

Autorul este doctor în filologie al Universității din București, sub îndrumarea prof. dr. Sorin Alexandrescu.