Ciprul își revine miraculos

Primele semne ale revenirii economiei cipriote se văd la orizont la mai puțin de un an de când țara a avut nevoie de sprijinul de urgență al așa-numitei “Troici“ formate din Comisia Europeană, Fondul Monetar Internațional și Banca Centrală Europeană, scrie The Telegraph.

În Cipru nu au existat revolte, iar cei 840.000 de locuitori s-au arătat uniți, solidaritate determinată de faptul că s-au făcut sacrificii și la vârf. Miniștrilor li s-a tăiat remunerația cu 45%, în timp ce salariile angajaților cel mai prost plătiți din sectorul public au fost reduse cu doar 6,5%. Cei care câștigau sub o mie de euro pe lună au fost cruțați.

Țara a ales un guvern eficient, care se supune cu strictețe condițiilor memorandumului semnat cu Uniunea Europeană și Fondul Monetar Internațional. Deși majoritatea ciprioților vorbesc greacă, atmosfera politică este foarte diferită de tumultul de la Atena, unde partidul de opoziție Syriza, care se opune pro­gramului de auste­ritate, conduce în sondaje, promițând să rupă memo­randumul Greciei, și unde fasciștiii din partidul Zorii Aurii încă patrulează pe străzi. „Ne aliniem acordului cu Troica“, spune ministrul de finanțe cipriot Harris Georgiades. „Memorandumul ar fi putut să fie chiar manifestul nostru. Aceasta este o șansă de a ne corecta propriile slăbiciuni și de a face ceea ce trebuia făcut demult în Cipru.“

Economia cipriotă nu a scăzut cu 20% după prăbușirea băncilor din martie anul trecut, așa cum arătau anumite previziuni sumbre, și nici cu 8,7%, așa cum se aștepta „Troica“. Cifrele finale, apărute recent, indică o scădere economică de 5,4% pentru 2013. Prin succesul repurtat în Cipru echipa UE-FMI a avut pentru prima dată o surpriză plăcută, după ce în cazul mai multor țări a subestimat problemele create de măsurile de austeritate. „Nu vreau să mă arăt excesiv de optimist“, spune Georgiades. „Aceasta este cea mai serioasă recesiune de la invazia turcă din 1974, dar ea s-a dovedit mult mai puțin severă decât se anticipa.“

Cipru nu a depășit însă problemele și este de așteptat ca economia să scadă cu 4,8% anul acesta, o contracție mai mare decât se preconiza. Datoria publică ar trebui să atingă un vârf de 126% din PIB în 2015, dar acesta ar putea depăși 170% din PIB în cazul unor evenimente neprevăzute.

„Sustenabilitatea datoriei publice rămâne vulnerabilă la șocuri“, spune FMI. Dar un astfel de scenariu pare prea sumbru. Sectorul turistic se menține pe poziții, contribuind cu 7% la PIB, numărul vizitelor turiștilor ruși a crescut cu 28%, până la 610.000 anul trecut, rușii fiind cunoscuți drept mari cheltuitori. Portul Limassol devine o nouă Crimee pentru moscoviții bogați. Există chiar un monument al poetului rus Pușkin  în parcul orașului. Cipru dispune de a treia flotă comercială ca mărime din lume, 155 de companii navale controlând 2.300 de vase maritime. Georgiades a spus că res­tricțiile mișcărilor capitalului vor fi ridicate în curând. Con­troalele externe se vor menține. Toate fondurile aflate în con­turi înainte de căderea „ghilotinei“ în martie rămân înghețate.

„Banii nu pot fi transferați în afara țării fără un motiv temeinic“, spune el.

Depozitele noi, constituite după luna martie a anului trecut, nu se supun regimulul de restricții, astfel că s-a creat un sistem diferențiat. A apărut și o piață neagră. Rușii care încearcă să-și retragă banii pot face schimbul cu depozite noi pentru un comision de 30%.

În aceste condiții este încă prea riscant ca țara să permită circulația liberă a capitalului. Depozitele din băncile cipriote au scăzut de la 70 miliarde dolari la 47 miliarde dolari și continuă să scadă. FMI-ul spune că împrumuturile neperformante din sistemul bancar au atins 46%. Agenția de rating Moody’s spune că băncile vor avea nevoie de capital suplimentar de 1,2 miliarde euro pe lângă capitalul pus de-o parte de 2,5 miliarde euro.

Phidias Pilides, președintele Camerei de Comerț a Ciprului, a spus că banii vor veni în curând. „Sumele sunt mărunte pentru Troică. Ea nu va lăsa experimentul să eșueze“.

Ciprul este cu siguranță un experiment. În perioada 4-6 martie 2013 s-a luat decizia – după câte se pare la Berlin – de a impune un „bail-in“, pentru prima dată în cazul unui stat aflat în criză din Uniunea Economică și Monetară deponenții trebuind să plătească suplimentar prin confiscarea depozitelor bancare pentru împrumutul de 10 miliarde euro. „Am fost foarte supărați. Am fost tratați mai dur decât orice alt stat“, a spus ministrul de externe Ioannis Kasoulides.

Lucrurile au luat o turnură urâtă la un moment dat. Guvernul a încercat să protejeze deponenții ruși bogați pentru ca aceștia să nu-și piardă toți banii de la Bank of Cyprus și de la Laiki, impunând confiscarea parțială a depozitelor sub 100.000 euro. Acest lucru a fost valabil până în momentul când Parlamentul cipriot s-a revoltat. „Anumiți politicieni încercau să-și protejeze clienții ruși“, a explicat un înalt oficial.

În final reducerile impuse au fost de 47% din valoarea depozitelor de peste 100.000 euro. Asfel s-a creat un precedent care ar putea fi folosit în viitoarele crize, spre groaza Băncii Centrale Europene, care se teme că acest lucru va determina un exod de capital în cazul oricărei țări cu probleme.

În ciuda tututor temerilor, formula s-a dovedit o binecuvântare pentru Cipru. „Dacă am fi primit un bail-out, am fi ajuns în situația Greciei“, a spus oficialul. „Bail-in-ul a limitat pierderile la un grup restrâns de oameni, care dețineau doar 4% din conturile de depozit. Două treimi dintre ei erau străini, iar dintre străini, jumătate erau ruși. Rușii au fost până la urmă cei care au avut cel mai mult de suferit“, a spus el.

Unul dintre scopurile Troicii a fost să reducă dimensiunile sectorului de servicii financiare al Ciprului, dar acest scop nu a fost atins. Puține companii au plecat din țară. 1.454 noi firme au fost înregistrate în ianuarie, aducând numărul total de companii înregistrate la 273.000.

Evgenios Evgeniou, șeful filialei PwC din Cipru, spune că va recruta 50-60 angajați anul acesta.

„Oamenii au înțeles greșit ce s-a întâmplat în Cipru. Noi am fost un hub pentru servicii cu mult înainte de venirea băncilor pentru că folosim sistemul englez de drept comun și un sistem de reglementare moștenit de la britanici, care presupune a oferi calitate la preț bun“, spune el.

Companiile folosesc Ciprul pentru a lista acțiuni la Londra sau pentru a emite eurobonduri. Acest lucru nu a încetat. Un nou val de business vine către companiile energetice Noble Energy, Eni și Total, care se uită cu interes la perimetrele gigant de gaze naturale, de 1.000 miliarde până la 1.800 miliarde de metri cubi din perimetrul Aphrodite din Marea Mediterană. Optimiștii spun chiar că ar exista 18 mii de miliarde de metri cubi de gaz natural în apele cipriote, cantitate suficientă pentru a acoperi întregul necesar de gaze al Eurpei pe trei ani.

Dacă această „mină de aur“ va fi exploatată din 2022 rămâne  o chestiune dependentă de  factori geopolitici.

Turcia a amenințat că va bloca extracția prin acțiuni militare atâta timp cât nu se va ajunge la o înțelegere cu ciprioții turci din partea de nord a insulei. Turcia a alungat cu două săptămâni în urmă un vas norvegian care desfășura lucrări de foraj.

Cu zece ani în urmă ciprioții greci au votat respingerea „planului Annan“ de a pune capăt divizării celor două teritorii, iar ratarea acestei șanse s-a întors acum împotriva lor.

Nicio companie petrolieră nu va sfida navele de război turce pentru a face investiții majore. Acum ciprioții au o a doua șansă, dată fiind intervenția Washington-ului, care încearcă să determine cele două părți să susțină un nou plan de reunificare. De data aceasta, ciprioții nu mai ezită. „Estul Mediteranei a intrat în atenția întregii lumi. Suntem în prima linie a unei zone volatile și ne întărim responsabilitatea“, a spus ministrul de externe. El a salutat propunerile de pace ca fiind o formulă fezabilă, care susține suveranitatea Ciprului. În realitate, noile propuneri nu sunt mult diferite de planul Annan. „Dar timpurile s-au schimbat“, a spus ministrul.

Articol publicat în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 24.02.2014