Club Top MBA: „Neuronul este o marfă scumpă“

“Neuronul este o marfă scumpă. Cei doi ani pe­tre­cuți în cadrul unui program de MBA mi-au schimbat viața profe­sio­nală. Nu cred că am făcut ceva deosebit pentru a fi promovată, ci avansul a venit datorită valorii adăugate venită odată cu MBA-ul. Angajatorul a înțeles că este necesar și pentru organizație, nu numai pentru mine. Creșterea salarială a venit de la sine odată cu valoarea adăugată pe care i-am adus-o organizației. Pot să spun doar că salariul depășește 5000 de euro/lună”, a spus Mirela Iovu, deputy-CEO în cadrul CEC Bank, bancă controlată de stat și unul dintre cei mai mari jucători din sis­temul bancar local. Ea a absolvit cursurile de MBA ale City University of Seattle, oferit pe piața locală de IntercollegeIBS.

Facultățile se bat acum pentru banii studenților

Jumătate din executivii care și-au pus în CV titlul de MBA anul trecut au reușit să își finanțeze cursurile din economiile proprii, în timp ce restul este împărțit între finanțarea prin credit bancar, burse sau alte surse, potrivit ediției Top MBA 2012. Situația este diferită față de acum patru ani, moment în care marile multinaționale ce derulează operațiuni pe plan local nu tăiaseră bugetele pentru pregătirea angajaților.

“Am plătit singură MBA-ul. Atunci când am început cursurile mă apropiam deja de 30 de ani, însă îmi lipsea fun­damentul teoretic (în business – n.red.). Aveam un master în publicitate și lucram pentru un angajator român cu peste 2.000 de angajați și voiam să văd mai clar ce se întâmplă. Nici nu terminasem MBA-ul când am reușit să fac o schimbare în carieră”, a povestit Ana-Maria Bogdan, absolventă a programului de MBA oferit de University of Sheffield, despre cum a reușit să devină managing director în cadrul agenției de branding Grapefruit, companie care a lucrat la imaginea unor branduri precum Prigat, NNDKP, Labormed sau Azuga.

Cu toate că o bună parte din absolvenții de MBA se află pe listele scurte ale angajatorilor și ale head-hunterilor, reprezentanții universităților furnizoare de programe de pregătire managerială spun la unison că MBA-ul nu este o cale sigură spre succes în carieră, în condițiile în care departamentele de resurse umane au un cuvânt greu de spus la recrutare.

“Din păcate, multe departamente de resurse umane din companiile prezente în România au rămas blocate în anii ’90, pentru că responsabilii din aceste departamente au fost educați în anii ’80. M-am întâlnit cu oameni care au absolvit MBA-uri la universități precum Stanford, MIT sau Harvad și atunci am văzut că au un comportament total diferit față de al meu. Atunci am învățat că omul poate veni la un interviu și pe motocicletă sau poate fi pasionat de golf”, a spus Marius Mihăilescu, directorul programului de EMBA oferit local de Tiffin University, despre barierele pe care le întâmpină absolvenții de MBA pe piața muncii.

Multinaționalele gigantice obligă noul val de antreprenori să facă cursuri de MBA

Deși antreprenori români precum Dan Șucu (Mobexpert), Radu Timiș (CrisTim) sau frații Pavăl (Dedeman) au reușit să pună pe picioare din nimic afaceri care au ajuns să ruleze zeci de milioane de euro pe an fără să aibă MBA-uri, cei care gestionează pro­gramele locale de MBA spun că antreprenorii din noul val au nevoie de o diplomă de MBA în condițiile în care pe piața locală intră acum în competiție nu numai cu alți antreprenori, ci și cu marile grupuri multinaționale.

“Unii oameni fac afaceri natural. Noi îi învățăm pe studenți cunoștințe de business practice, lucrurile pe care oameni precum Bill Gates sau Steve Jobs au reușit să le învețe singuri. MBA-ul îți garantează că ai capacitatea de a avea niște unelte precum cei care au reușit în business”, a explicat Oliver Olson, country manager al programului de MBA local furnizat de Maastricht School of Business.

În cadrul acestui program, Marius Ghenea, unul dintre cei mai cunoscuți antreprenori locali din domeniul IT, este profesor.

“Antreprenorii învață diferit, nu se duc la bibliotecă să citească pentru a vedea cum să-și dezvolte afacerea. Marii antreprenori români au dezvoltat afaceri pe o piață goală, acum este mult mai greu să fii un antreprenor de succes decât atunci”, a spus Daniel Catană, consultant în cadrul uneia dintre cele mai mari firme locale de consultanță în management și absolvent al programului de MBA oferit de Bowling Green State University (SUA).

O bună parte din reprezentanții furnizorilor de MBA au subliniat că numărul antreprenorilor înscriși pe listele cursurilor de pregătire managerială a fost în creștere în ultimii ani.

De cealaltă parte, Gabriela Hârțescu, directorul programului de MBA oferit de City University of Seattle, a subliniat că setul de competențe antreprenoriale câștigate în urma cursurilor de MBA are impact pozitiv și asupra carierelor angajaților din multinaționale.

“La noi, 80% din studenți vin din sistemul bancar. Ne concentrăm pe conceptul de a fi antreprenor în cadrul companiei în care lucrezi și pe ideea de a aduce un beneficiu companiei. Ar trebui să luăm în considerare conceptul de intraprenor (comportament antrepre­norial în interiorul unei companii multinaționale – n.red.) și pe ideea de a face carieră în cadrul instituției în care lucrează studenții”, spune ea.

În România figurează în prezent 14 programe de educație managerială – 5 de Executive MBA și 9 de MBA – care au livrat peste 4.200 de absolvenți.

Cele mai importante concluzii ale Club Top MBA

• Marii antreprenori ai României s-au format pe o piață goală, neavând nevoie de cursuri de educație managerială care să îi ajute să gestioneze o afacere; nevoia de a găsi strategii de creștere a businessului aflat pe o piață tot mai competitivă a format o piață locală de programe educație managerială.

• MBA-ul nu formează antreprenori, ci oameni care să știe să administreze o afacere, deși o mare parte din programele locale de MBA includ module de antreprenoriat.

• Fiecare dintre managerii care vor să se înscrie la un program de MBA au motive diferite pentru care vor să urmeze cursurile unui astfel de program, de aceea este important ca aceștia să urmărească și topurile ZF privind cel mai bine cotate programe în funcție de criterii precum networking, aplicabilitate la job sau calitatea cursurilor.

• Chiar dacă perioada de criză a redus drastic din bugetele alocate de companii pentru angajații care voiau să urmeze cursurile unui program de MBA, managerii ar trebui să conștientizeze că un MBA reprezintă o investiție în dezvoltarea lor, și nu a companiei și că poate ar trebui să încerce să își plătească singuri programul, renunțând, de exemplu, la schimbarea mașinii pe parcursul unui an.

• Nivelul salariului mediu al unui absolvent de MBA din România (cuprins între 1.500 și 3.000 de euro net, potrivit ZF Top MBA 2012) ar trebui măsurat la o perioadă cuprinsă între 3 și 5 ani de la absolvire, nu în primul an de la absolvire. Dacă angajatorul plătește o parte din costurile unui program, este clar că nu îi va majora salariul în următorii ani.

• Directorii de resurse umane nu apreciază absolvenții de MBA de pe piața locală la nivelul la care ar trebui, din două motive: fie nu cunosc valoarea adăugată pe care i-o aduce unui angajat absolvirea unui MBA, fie nu sunt mulțumiți de calitatea programelor locale de MBA.

• Absolvenții programelor locale de MBA nu vor putea niciodată să formeze o asociație puternică de alumni, pentru că MBA-urile sunt ca un fel de religie, baptiștii nu se vor înțelege niciodată cu ortodocșii; nu te poate convinge cineva că un MBA este mai bun decât altul, îl alegi după cum simți.