Cod verde pentru 100 de proiecte de aproximativ 10 miliarde de euro cu fonduri de la UE

Ministerul Afacerilor Europene a publicat pe site-ul propriu o listă cu 60 de proiecte, cu o valoare totală de 7,2 mld. euro, din care reiese că peste 90% din acestea, echivalentul a 6,6 mld. euro, sunt proiecte de mediu și de transport. Majoritatea au un stadiu de execuție de 0-10%, dar ar trebui terminate în perioada 2012-2015. Includerea a 100 de proiecte ar împinge valoarea totală a acestora la peste 10 mld. euro, potrivit estimărilor ZF pe baza valorii medii a unui proiect.

Lista cu cele 60 de proiecte fusese anunțată de premierul Emil Boc și confirmată de ministrul afacerilor euro­pene Leonard Orban, cel în sarcina căruia cade obligația de a cheltui cele 18 miliarde de euro încă nefo­losite de la UE. Emil Boc: “Lista va fi postată pe site-ul guvernului astfel încât orice cetățean al României să poată monitoriza modul în care se implementează un proiect european concret. Fiecare în comunitatea unde trăiește să poată să urmărească graficul de imple­mentare și dacă se realizează la timp”.

Totuși lista celor 60 de proiecte cuprinde o serie de investiții care însu­mate înseamnă peste 7 miliarde de euro (din care 4,7 miliarde de euro repre­zintă finanțare de la Uniunea Europeană), dar nu toate sunt proiecte care pot fi identificate în mod concret.

Cum poate identifica concret, pe teren, “orice cetățean al României”, cum dă asigurări șeful guvernului, un proiect de tipul: “Extinderea și reabilitarea infrastructurii de apă și apă uzată în județul Ilfov”? Ministrul Leonard Orban explică că s-a ales soluția de a prezenta în unele cazuri situația pe județe (lista cuprinde și situații punc­tuale cu in­ves­tiții într-o sin­gură localitate) pen­tru a simplifica ra­por­tările, adău­gând însă că oricând aceste proiecte pot fi urmărite și actua­li­zate cu prioritate, la această listă urmând să fie adăugate încă 100 de proiecte după ce ea a fost completată aseară cu până la 100 de obiective de investiții.

Județele care vor primi cei mai mulți bani pentru proiectele finanțate de stat alături de Uniunea Europeană sunt Cluj (337,4 milioane de euro pentru canalizare și managementul integrat al deșeurilor), Sibiu (212,5 milioane de euro pentru canalizare și managementul integrat al deșeurilor), Iași (202,9 milioane de euro pentru canalizare și termoficare), Constanța (192,3 milioane de euro pentru canalizare) și Brașov (189,3 milioane de euro pentru canalizare), potrivit unor calcule ale ZF pe baza listei de proiecte.

“Realizarea canalizării în România are o importanță majoră, dar trebuie să ne gândim nu numai la acest aspect, ci și la stațiile de epurare. România se află într-o situație foarte proastă în comparație cu alte state din Europa în ceea ce privește tratarea apelor uzate. Probleme mari sunt în orașele mari”, a declarat Adriana Iftime, secretar general al Patronatului Societăților din Construcții. Iftime a lucrat în anii ’90 în cadrul Ministerului Lucrărilor Publice, în perioada în care s-au inițiat primele programe de alimentare cu apă și canalizare a satelor.

Pe lista de proiecte publicată de Ministerul Afa­ce­rilor Europene se află și câteva șantiere de autostrăzi, cu o valoare cumulată de peste 2 miliarde de euro, printre care Cernavodă-Constanța, Arad Ti­mi­șoara, centura Constanței, Orăștie-Sibiu și Nădlac-Arad. De asemenea, și reabilitările a trei drumuri naționale, cu o valoare de 490 de milioane de euro, se află pe lista de 60 de proiecte.

“E greu de stabilit ce este mai important, proiectele de mediu sau cele de transport. Lucrările de mediu sunt importante pentru calitatea vieții noastre, iar dacă nu avem infrastructură, suntem o țară izolată”, mai spune Iftime.

România are nevoie de încă 122 de ani pentru ca întreaga populație să fie conectată la sistemele de canalizare, potrivit calculelor ZF, care iau în considerare faptul că circa 9,4 milioane de români aveau la finalul anului trecut locuințele conectate la rețeaua de canalizare, în creștere cu doar 103.000 față de anul anterior, potrivit Institutului Național de Statistică. Cu alte cuvinte, 43,7% dintre români au acces în prezent la rețelele de canalizare.

România rămâne în urma altor state din Europa Centrală și de Est, unde ponderea conectării la sistemele de canalizare ajunge chiar și la 78%, așa cum se întâmplă în cazul Cehiei, sau la 60% în cazul Ungariei, potrivit agregatorului de informații privind rețelele de apă potabilă Global Water Intelligence.