Columb, Descoperitorul

a??Pamant, pamanta??, striga matelotul aflat in varful catargului, in timp ce capitanul navei Pinta, Martin Alonso Pinzon, se grabi sa-l anunte pe Cristofor Columb ca incercarea lor reusise: descoperisera America.

La drept vorbind, nici Rodrigo de Triana, marinarul care vazuse primul pamantul Americii si care fusese rasplatit pentru izbanda lui cu suma de 10.000 de maravedis, nici Pinzon si nici macar Columb nu puteau banui insemnatatea descoperirii pe care tocmai o facusera.

In cel mai bun caz, considerau c+ au ajuns undeva in Cipangu (Japonia) sau chiar in India, venind dinspre Rasarit. Totul incepuse in urma cu 21 de ani, cand fiul tesatorului genovez Domenico Columb hotarase sa nu urmeze meseria tatalui, dedicandu-si viata aventurii si calatoriilor pe mare. In 1479, se stabileste la Lisabona, locul de unde porneau corabiile vremii, despicand talazurile Atlanticului, pentru descoperirea drumului spre Indii. Devine un pasionat colectionar de harti, planuri si almanahuri, studiind si calculand, transformandu-se dintr-un aventurier al marilor intr-un pasionat erudit.

Odata convins ca se poate ajunge la bogatiile Indiei navigand spre apus, nimic nu-l va putea abate de la ceea ce considera a fi destinul sau. Tenace si rabdator, face naveta intre curtile Spaniei si Portugaliei, infruntand dusmanii, zambete ironice si refuzuri categorice. Incearca sa-i convinga pe Joao al II-lea, regele Portugaliei, si pe Isabela si Ferdinand, suveranii Spaniei, sa-i acorde incredere si sprijin in vederea finantarii unei expeditii pe care el o considera plina de beneficii. Roaga, ameninta, insista si convinge uneori. Este tratat, in cel mai rau caz, ca un impostor, in cel mai bun a?” ca un visator.

La Lisabona, partida este pierduta: Bartolomeu Diaz trece de Capul Bunei Sperante in 1488, descoperind drumul spre Indii prin sudul Africii. Resemnat si dezamagit, Columb se intoarce in Spania. Face cunostinta cu un calugar franciscan, fratele Juan Perez. Acesta se va dovedi omul providential. Teolog si cosmograf pretuit la Curte, Perez fusese confesorul reginei si, ca urmare, pledeaza cu inflacarare pe langa Isabela cauza lui Columb. Genovezul este din nou convocat in fata monarhilor si a unei comisii de savanti. Nu-i convinge pe specialisti, dar trezeste interesul Isabelei.

Scapati de grija Reconquistei, o data cu cucerirea Granadei, la 2 ianuarie 1492, regii Spaniei se gandesc cum sa reduca decalajul care-i separa de vecinii lor lusitani in privinta descoperirilor. Hotarasc sa finanteze calatoria lui Columb armand trei caravele: Santa Maria, Nina si Pinta. Totodata, ambitiosul italian isi impune toate conditiile: i se acorda gradul de mare amiral si titlul de vicerege si guvernator al tuturor pamanturilor pe care le va descoperi. In plus, ii va reveni o zecime din a??orice marfa, oricare ar fi eaa??, obtinuta in urma calatoriei.

Vineri, 3 august 1492, cele trei caravele parasesc micul port Palos, iar pe 9 septembrie, dupa o escala in Insulele Canare, convoiul se aventureaza in necunoscut. Zilele si noptile vor incepe sa treaca chinuitor de incet pentru niste oameni care, atrasi de aventura si de mirajul bogatiilor promise de Columb, se confrunta doar cu furtuni, cu lipsa apei si a proviziilor, cu teama si incertitudinea.

Columb recurge la un siretlic, falsificand jurnalul de bord si minimalizand distanta parcursa. La 22 septembrie, cateva pasari survoleaza navele. Apoi nimic; nervozitatea creste in randul echipajelor gata de revolta. Aceasta este inabusita cu forta si cu promisiunea lui Columb ca, in trei zile, daca nu gasesc pamantul, se vor intoarce.

In seara zilei de 12 octombrie, la ora 23.00, Rodrigo de Triana zareste pamantul. Nu se insala, insa Columb hotaraste sa acosteze doar a doua zi, pe lumina. Totusi, credinciosul genovez, gandindu-se la numarul sfant al anilor lui Hristos, va decide ca descoperirea sa fie datata 12 octombrie, pentru ca traversarea sa numere 33 de zile.

A doua zi, amiralul debarca pe tarmul insulei care astazi poarta numele de Watling si infige in pamant stindardul regal al Spaniei. Noul vicerege, convins ca a ajuns in India, nu stie ca in acea clipa a daruit Spaniei un imperiu, omenirii un continent, iar lui insusi faima de cel mai mare descoperitor al lumii.