Comisia Europeana ataca la baioneta Constitutia europeana

Colegiul comisarilor Comisiei Europene (CE) a dat ieri un aviz formal proiectului Constitutiei Europei, criticand, in acelasi timp, in termeni duri documentul care va intra in dezbaterea Conferintei Interguvernamentale ( 4 octombrie, la Roma) si care are deja acordul marilor puteri europene – Marea Britanie, Franta, Germania si Italia. Comisia si-a asumat ieri riscul de a intra intr-un conflict deschis cu aceste tari care, prin presiuni, amenintari si intelegeri de culise au reusit sa-si impuna punctul de vedere si sa castige avantaje considerabile in viitoarea structura a Uniunii, largita la 25, apoi la 27 de state (Romaia si Bulgaria). Intr-un comunicat de presa dat publicitatii ieri, Comisia Europeana spune ca “nu trebuie sa se revina asupra compromisului la care a ajuns Conventia (Conventia pentru Viitorul Europei care a redactat vreme de 16 luni proiectul Constitutiei Europene – n. n.)”, dar face o seama de recomandari care lovesc in chiar fundamentul proiectului. Prima si cea mai importanta nemultumire a Comisiei se refera la faptul ca, in vitoarea arhitectura a UE, statele nationale pastreaza prea multa putere. Cea de-a doua este ca statele mici nu vor fi reprezentate, potrivit proiectului, in Comisia Europeana la acelasi nivel cu statele mari. Comisia Europeana critica faptul ca in Consiliul European (sefii de state si de guverne ai UE) s-a mentinut vetoul national in foarte multe dintre domenii ceea ce ar putea duce la blocarea unor decizii, ca de pilda in domeniul bugetar. “Dreptul de veto national va paraliza Uniunea largita. (…) Votul majoritar este foarte important pentru viitoare serie de negocieri bugetare.”, afirma comisarul Antonio Vitorino. Primul draft al Constitutiei, elaborata sub tutela fostului presedinte francez Valery Giscard d’Estaing, prevedea ca hotararile in consiliul sefilor de state sa fie luate cu majoritate calificata, lucru care ar fi fluidizat actul decizional. Unei astfel de propuneri i s-a impotrivit Marea Britanie care s-a temut ca, astfel, isi va pierde o buna parte din suveranitatea nationala. Amenintarile Londrei i-a convins pe membrii Comisiei sa-si modifice intentiile. Proiectul pe care Giscard d’Estaing l-a inaintat in iunie sefilor de state si de guverne ai UE pastreaza dreptul de veto al statelor nationale in proiecte de anvergura cum ar fi politica externa pe care UE trebuie s-o adopte in anumite situatii. Adversarii acestei masuri au la indemana un exemplu elocvent de cum vetoul national ar putea bloca Uniunea: incapacitatea UE de a adopta o pozitie comuna in razboiul din Irak.
Comisarii europeni critica, de asemenea, propunerile Tratatului constitutional in ceea ce priveste viitoarea componenta a Comisiei Europene (executivul UE). Potrivit proiectului, viitoarea Comisie Europeana va fi compusa din 15 comisari, intr-o Europa cu 25, apoi 27 de membri. Franta Germania, Marea Britanie si Italia vor avea cate un comisar cu mandat intreg, iar restul tarilor isi vor imparti cate o astfel de functie prin “rotirea” comisarului la jumatatea mandatului. Aceasta comisie va fi “asistata” de un numar de comisari  -pana la 25 sau 27, potrivit numarului de membri – dar numai cei 15 au drept de vot. Actualmente, toti cei 15 membri ai UE sunt reprezentanti la Bruxelles de cel putin un comisar (actuala Comisie are 20 de comisari).
“Prevazand comisari de prima categorie si de a doua categorie, acest sistem va distrige natura colegiala a institutiei, iar efectul va fi pierderea legitimitatii si eficacitatii UE, in ansamblul ei. (…) Conferinta Interguvernamentala va trebui sa modifice aceasta propunere fara a deschide o dezbatere asupra altor chestiuni institutionale. Noua Comisie ar trebui sa plaseze toate statele membre pe picior de egalitate si sa cuprinda cate un membru din fiecare tara, avand aceleasi drepturi si aceleasi obligatii”, afirma membrii Comisiei in comunicatul de presa. O astfel de pozitie este impartasita deja de 15 state membre sau viitoare membre. (Romania s-a pronuntat pentru proiectul lui Giscard d’Estaing, premierul Adian Nastase afirmand ca propunerile celor 15 sunt “nerealiste.”) Adversarii acestei propuneri afirma ca un executiv european cu 27 de membri nu va functiona, fiind prea stufos. Comisia crede insa ca a gasit solutia: impartirea celor 27 de comisari pe anumite domenii, avand putere de decizie, plenul Comisiei urmand sa se pronunte doar in chestiuni de “importanta strategica si politica.”
Nu in ultimul rand, Comisia este nemultumita de modul in care proiectul Constitutiei propune rezolvarea unor chestiuni economice. “Politicile economice ale zonei euro ar trebui sa fie mai strans coordonate”, afirma comunicatul Comisiei. Documentul nu detaliaza,  dar cu siguranta unul dintre motivele de suparare este renuntarea, la presiunea britanicilor, la impunerea unei cote unice de TVA, la nivelul intregii Uniuni. Avizul Comisiei este unul consultativ, dar verdictul institutiei reflecta starea de spirit in randul europenilor, la doar doua saptamani distanta de Conferinta Interguvernamentala, care se va deschide pe 4 octombrie, la Roma.  Desi se spera ca discutiile sa nu dureze prea mult,  se pare ca optimismul este exagerat. Cincisprezece tari, in frunte cu Spania si Polonia au anuntat ca vor sa modifice proiectul din temelii. De cealalta parte, Marea Britanie a anuntat ca nu va semna documentul daca el va fi modificat.