Companiile de stat din Ucraina „ruginesc“ din cauza disputelor de pe scena politică

La Kyivenergo, furnizorul de căldură al Kievului, muncitorii aleargă de la o instalație la alta pentru a menține producția la nivelul optim. Eforturile lor ar putea fi zadarnice, deoarece în lipsa unei finanțări de un miliard de dolari (0,72 miliarde de euro) pentru înlocuirea unor turbine de fabricație sovietică, a echipamentului electric prea vechi și a conductelor supuse deteriorării din cauza schimbului termic, unul din cei mai importanți producători de agent termic ai Ucrainei s-ar putea închide în următorii cinci ani, după cum a declarat Eduard Sokolovsky, directorul Kyivenergo. “În ultimii doi ani nu am primit nici măcar un cent pentru investiții”, a spus Sokolovsky. “Această politică ar putea duce la închiderea companiei”, a mai spus el.

Ucraina este o țară cu o populație de cinci ori mai mare decât a Portugaliei, însă cu o economie de două ori mai mică și care este încă dependentă de Rusia și de Fondul Monetar Internațional (FMI). În comparație cu celelalte țări ale fostului bloc comunist, Ucraina a fost codașă când a venit vorba de atragerea investițiilor străine și nu a luat măsuri pentru stoparea luptei politice date pe activele statului, scrie Bloomberg.

Companiile de stat au ajuns o ruină

Sute de companii ale fostei republici sovietice riscă să intre în colaps financiar, fapt accelerat de restructurările bugetare prin care nu se mai alocă fonduri companiilor de stat. Cele mai mari întreprinderi de stat au fost vândute unor milionari locali sau au rămas sub controlul guvernului, în timp ce țări precum Ungaria și Polonia și-au vândut companiile de stat în anii ’90 unor investitori străini. “Procesul de privatizare a fost supus intereselor locale”, a spus Alexander Valchyshen, șeful departamentului de cercetare al companiei de investiții bancare Investment Capital Ukraine din Kiev. “Dacă privatizarea s-ar fi produs mai rapid, am fi fost mai aproape de gradul de dezvoltare economică al țărilor din centrul și estul Europei”, a mai spus el.

Guvernul de la Kiev a declarat la sfârșitul lunii septembrie că intenționează să vândă compania de telefonie VAT Ukrtelecom până la sfârșitul anului. Și guvernul anterior a avut aceleași intenții în 2009. Fiind încă sub controlul statului, companiile sunt incapabile să atragă investiții pentru a se moderniza, în condițiile în care nici băncile nu mai sunt dispuse să acorde credite, spun analiștii. Anul acesta, guvernul a adunat în vistieriile sale 514 milioane de grivne (46,6 milioane de euro) din vânzarea activelor statului, ceea ce reprezintă 8,1% din ținta vizată de 6,35 miliarde de grivne (570 de milioane de euro), potrivit site-ului Fondului Proprietăților de Stat din Ucraina. “Politica de privatizare a guvernului pur și simplu nu există”, a zis Alexander Paraschy, analist al băncii de investiții BG Capital din Kiev.

Nevoia de a reduce deficitul agravează problemele

Presiunea financiară apasă greu pe umerii companiilor de stat precum furnizorul de agent termic Kyivenergo, iar acest lucru a devenit acut deoarece FMI a solicitat ferm Ucrainei să-și pună în ordine cheltuielile pentru a reduce deficitul bugetar de la 5,5% anul acesta la 3,5% în 2011. În lipsa unei finanțări publice sau private, economia de 116 miliarde de dolari (83,6 miliarde de euro) nu poate susține locurile de muncă, eforturile de ajustare bugetară fiind zadarnice din cauza micșorării veniturilor statului provenite din taxe. În această situație, Ucraina ar vrea să urmeze modelul țărilor din regiune care au evitat colapsul accesând fonduri externe.

“Vecinii și colegii noștri din Polonia au reușit să obțină un succes serios, iar punctul nostru de plecare de acum este similar cu începuturile lor”, a mai spus Sokolovsky. “Eu privesc privatizarea ca pe o șansă a companiilor de a atrage investiții”, a mai spus el. Guvernul polonez a fixat pentru acest an o țintă de venituri de 25 de miliarde de zloți (6,3 miliarde de euro) din vânzări de active.

Încă de pe timpul administrației fostului președinte Leonid Kuchma, care a fost acuzat în repetate rânduri de Uniunea Europeană și Statele Unite că ar fi vândut proprietăți de stat membrilor familiei sale și propriilor parteneri de afaceri, investitorii s-au îndepărtat de afacerile cu statul pe motiv că acestea nu ar fi suficient de transparente, a spus Iryna Piontkivska, economist la Troika Dialog, cea mai mare și mai veche bancă de investiții din cadrul Comunității Statelor Independente (CIS).

“Trebuie să recunoaștem faptul că mare parte din politicienii noștri și-au rotunjit averile din privatizări”, a mai zis Piontkivska.

Val de reprivatizări

Kuchma a fost președinte din 1994 până în ianuarie 2005, fiind cel mai lung mandat de președinte după destrămarea Uniunii Sovietice. El a negat orice ilegalități, însă a fost dat jos în timpul Revoluției Portocalii din anul 2004 care i-a adus la putere pe Viktor Iușcenko și Iulia Timoșenko. În calitate de prim-ministru, Timoșenko a depus eforturi pentru renaționalizarea unor active pe motiv că ar fi fost vândute în condiții dubioase, fără licitație publică. Însă certurile dintre Viktor Iușcenko și Iulia Timoșenko au stopat alte planuri de privatizări ale minelor de cărbuni, companiilor de electricitate și ale producătorului de amoniac WATT Odeskyi Pryportovy Zavod.

Nici actuala echipă guvernamentală, învestită în funcție în luna martie, nu a reușit să facă mari progrese în domeniul privatizărilor. De exemplu, în urma disputelor dintre agențiile statului, compania de telefonie Ukrtelecom și-a anulat anunțul de vânzare a 93% din acțiuni. Pierderile sale au fost de 456,4 milioane de grivne (41,1 milioane de euro), astfel că în luna martie, compania a decis să împrumute 360 de milioane de euro pentru a repara situația financiară “deteriorată”. “Așa cum există acum, Ukrtelecom nu are foarte multe perspective”, a spus Oleksandr Ryabchenko, președintele Fondului Proprietăților de Stat din Ucraina. “Ar trebui să ofere ceva nou, un alt tip de servicii”, a mai spus el. Și are dreptate. Ukrtelecom are nevoie de bani pentru a-și extinde serviciile de internet și telefonie mobilă, astfel încât să poată face față competitorilor regionali, cum ar fi ZAT Kyivstar și Mobile TeleSystems, cea mai mare companie de telefonie mobilă din Rusia.