Conducerea CEC ramane o miza in lupta politica

Conducerea CEC Bank, singura institutie de credit de talie mare ramasa in administrarea statului, continua sa faca obiectul negocierilor politice. In ultimii cinci ani la conducerea bancii s-au succedat nu mai putin de patru presedinti, aproape fiecare ministru de finante numind un presedinte agreat.

CEC, cea mai veche banca din sistem, a trecut printr-un proces de privatizare ratat, care s-a incheiat cu respingerea singurei oferte de preluare din partea grecilor de la NBG in decembrie 2005, iar in 2008 a inceput un proces de rebranding, in incercarea de a-si improspata imaginea. In tot acest timp banca a pierdut aproape constant cota de piata sub presiunea concurentei puternice din partea jucatorilor privati. Radu Ghetea, care s-a aflat la conducerea CEC pana luna aceasta, a fost numit in functie in mai 2007 de ministrul de finante de la acea vreme, Varujan Vosganian. Ghetea, care detinuse in anii precedenti functii de conducere in cadrul Alpha Bank, ca prim-vicepresedinte executiv, iar in ultima perioada presedinte al Consiliului de Administratie. El este de asemenea seful Asociatiei Romane a Bancilor. Statul mai controleaza doar doua banci – CEC si Eximbank. A doua a ajuns in sfera de influenta a PSD in conditiile in care statul este acolo actionar majoritar prin intermediul AVAS, condusa de Mircea Ursache. In urma cu trei saptamani, Ursache a facut schimbarea la Eximbank, numindu-l presedinte pe Ionut Costea. Ghetea ramasese astfel pe pozitie la aproape trei luni de la instalarea noului guvern si a ministrului de finante membru al PD-L, Gheorghe Pogea, bancherul considerand ca nu este normala “schimbarea unei echipe care functioneaza”. Zvonurile privind inlocuirea sa au persistat insa, iar in ultimele zile responsabilii politici au hotarat ca functia sa fie preluata de Enache Jiru, care in 2000 era numit vicepresedinte al CEC de catre premierul Mugur Isarescu. Presedinte fusese numit atunci Ion Ghica. Jiru a fost anterior seful trezoreriei BNR. In 2001 guvernul Nastase a numit o noua echipa de conducere la CEC, Constantin Teculescu detinand functia de presedinte, care a ramas in functie pana in 2004. Atunci ministrul finantelor, Mihai Tanasescu, l-a numit pe postul de presedinte al bancii pe Enache Jiru, care avea mandat sa pregateasca privatizarea CEC. Jiru nu a ramas insa in functie decat opt luni atunci, fiind schimbat de noul ministru al finantelor, Ionut Popescu, cu Eugen Radulescu, consilier al guvernatorului BNR, Mugur Isarescu. Nici Radulescu nu a rezistat decat pana in primavara lui 2007, cand ministrul finantelor Varujan Vosganian a decis sa-l schimbe cu Radu Ghetea.  In contextul crizei financiare internationale, care s-a tradus pe plan local prin scaderea drastica a apetitului bancilor cu actionariat strain din toamna trecuta, CEC a revenit in atentie, fiind vazuta ca o parghie importanta prin care statul s-ar putea implica in sustinerea activitatii economice. Statul a aprobat deja o majorare a capitalului bancii cu 900 de milioane de lei. Daca initial sumele erau prevazute in strategia multianuala de dezvoltare si modernizare a bancii, discutiile au conturat tot mai clar o canalizare a fondurilor disponibile spre finantarea micilor intreprinderi. In ultimii ani CEC s-a orientat mai puternic in activitatea de creditare, soldul finantarilor acordate clientelei ajungand sa reprezinte aproape 60% din totalul activelor, in conditiile in care nu mai departe de anul 2004 banca isi plasa aproape integral fondurile in titluri de stat si depozite la BNR. De altfel, dependenta de plasamentele pe piata monetara au impins CEC pe pierderi la inceputul anului 2005, cand BNR a fortat scaderea dobanzilor, pentru a atenua presiunile de apreciere a leului. Activele bancii au urcat anul trecut cu 25%, pana la 13,6 miliarde de lei (echivalentul a 3,4 miliarde de euro). Soldul creditelor a urcat anul trecut cu 56%, in lei, pana la 8,1 miliarde de lei (2 miliarde de euro). Cea mai mare parte a creditelor acordate de banca au mers catre clientii individuali, acestea reprezentand 64% din portofoliul total. CEC Bank a acordat credite de consum de 4,5 miliarde de lei (1,1 miliarde de euro) si ipotecare de 651 de milioane de lei (163 de milioane de euro). Finantarile pentru companii au ajuns sa reprezinte 36% din portofoliu, fata de 20% in urma cu doi ani. Majoritatea creditelor date de CEC au mers spre firmele de dimensiuni mici si medii sau liber intreprinzatori, cu un sold de 2,3 miliarde de lei, in timp ce finantarile pentru corporatii reprezinta 345 de milioane de lei.