Conservatorii, cat pe ce sa schimbe procedura de numire a procurorilor

Cei mai multi dintre deputatii prezenti ieri la sedinta in plen au votat impotriva guvernului fiind de acord cu propunerea PC privind numirea sefilor procurorilor de catre Consiliul Superior al Magistraturii, insa numarul celor care au aprobat-o a fost mai mic decat este necesar.
Conform prevederilor in vigoare, numirea procurorilor-sefi ai DNA sau de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie se face de catre seful statului, la propunerea ministrului justitiei, doar cu un aviz din partea CSM.
Proiectul conservatorilor a cazut totusi, lipsindu-i doar 10 voturi (156 pentru aprobare, 100 pentru respingere), dupa ce reprezentantii Ministerului Justitiei nu au reusit sa-i convinga decat pe democrati si liberali ca nu trebuie sa fie de acord cu schimbarea procedurilor cu doar cateva luni inainte de integrarea in Uniunea Europeana.
Raman insa semnele de intrebare privind onestitatea partenerilor la guvernare ai Aliantei D.A., UDMR si PC, care au votat cu opozitia o lege care nu primise avizul Guvernului.
Mai mult, presedintele Comisiei juridice din Camera, Sergiu Andon, autorul legii privind numirea procurorilor de catre CSM, s-a declarat convins ca proiectul sau va fi adoptat la Senat in ciuda opozitiei liberalilor si democratilor. El a spus ca legea va fi inaintata in cursul acestei sesiuni parlamentare Senatului, care este camera decizionala, desi la Camera nu a intrunit numarul necesar de voturi pentru a fi adoptat.
In Senat, situatia este si mai grea pentru reprezentantii actualei coalitii. PNL, PD, PC si UDMR au doar 71 de parlamentari, in plus fata de minimul de voturi necesare pentru ca o lege organica sa fie adoptata. In aceste conditii, orice “dezertare” de la linia coalitiei pune in pericol adoptarea legilor importante ale Guvernului. Voturile de ieri anticipeaza o toamna foarte agitata in Parlament, pentru ca daca nu se va gasi o solutie politica de compromis, atunci Executivul nu va mai putea sa-si promoveze nici un proiect de lege important.
Luni seara aceeasi majoritate informala UDMR – PC – PSD – PRM a pus umarul la neadoptarea ordonantei de urgenta care amana intrarea in vigoare a Codului penal promovat de fostul ministru al justitiei, Rodica Stanoiu.
Desi nici acest vot nu a avut efecte, pentru ca o ordonanta de urgenta ramane totusi in vigoare pana la respingerea ei definitiva de catre Parlament, cele doua coalizari ad-hoc avertizeaza asupra faptului ca un alt proiect cu miza in domeniul Justitiei – infiintarea Agentiei de Integritate ar putea fi in pericol. Si asta, desi presedintele UDMR Marko Bela – vicepremierul care coordoneaza domeniile integrarii si invatamantului – a spus ieri ca parlamentarii sai vor sustine legea.
Ceea ce-l nemultumeste pe Marko este insa atitudinea ministrului justitiei Monica Macovei, care in opinia sa, nu este deschisa la negocieri cu parlamentarii. “Nu putem accepta ideea ca ministrul justitiei, care a venit cu acest proiect, sa aiba dreptul sa vina cu amendamente, inclusiv si in Camera Deputatilor, dar incearca sa ne interzica si prin demersuri la Bruxelles sa facem si noi amendamente menite sa imbunatateasca legea”, a spus Marko Bela.
Potrivit declaratiilor sale, rectificarile formulate de deputatii UDMR din Comisia juridica la proiectul legii ANI sunt incercari de imbunatatire a legii, astfel incat aceasta “sa nu vina in contradictie nici cu Constitutia, nici cu sistemul si cu institutiile existente”. Marko a infirmat ieri ca UDMR ar fi conditionat votul asupra ANI de cel asupra legii statutului minoritatilor – proiectul de care reprezentantii comunitatii maghiare au conditionat participarea la guvernare. Cu o zi inainte vicepremierul se plansese vicepresedintelui Comisiei Europene, Franco Frattini, ca dezbaterile din Parlamentul Romaniei asupra legii statutului minoritatilor stagneaza, dupa ce Frattini si comisarul pentru extindere Olli Rehn i-au trimis o scrisoare lui Marko Bela prin care il avertizau asupra necesitatii adoptarii legii ANI. .
Saptamana trecuta, la dezbaterile din Comisia juridica, deputatii UDMR, PC, PSD si PRM au sustinut si adoptat amendamente care au golit de obiect Agentia de Integritate, o institutie pentru care au pledat insistent oficialii europeni.
In urma dezbaterilor din comisie, a reiesit ca agentia nu va mai avea voie sa verifice averile demnitarilor, ci doar continutul declaratiilor de avere, iar inspectorii ei nu se vor mai putea pronunta asupra incompatibilitatilor si declaratiilor de interese.
Ministrul justitiei s-a plans la Bruxelles de atitudinea parlamentarilor la dezbaterile asupra proiectului, iar acest gest i-a suparat pe reprezentantii UDMR si PC, care au numit-o “paracioasa”.

CE va tine seama de activitatea parlamentarilor in raportul de tara
Purtatorii de cuvant ai comisarilor Olli Rehn si Franco Frattini au explicat ieri pentru RFI ca cei doi oficiali europeni au trimis scrisori catre liderul UDMR Marko Bela si catre cel al PC Dan Voiculescu pentru a atrage atentia ca legea de infiintare a ANI este un proiect important. “Coalitia cazuse de acord asupra unui proiect de lege, dar aceasta nu a fost inca adoptata. Scopul acestei scrisori este de a atrage atentia asupra valorii importante a acestui proiect de lege. Comisia considera ca adoptarea acestei legi constituie o contributie pozitiva pentru lupta impotriva coruptiei la nivel inalt. E o lupta care trebuie sa fie efectiva si ireversibila”, a afirmat Krisztina Nagy, purtatorul de cuvant al comisarului pentru extindere Olli Rehn. Nagy a aratat ca lupta impotriva coruptiei “ii priveste pe toti actorii politici, toata societatea romaneasca si e nevoie de sprijinul tuturor pentru a reusi”. La randul sau, purtatorul de cuvant al lui Franco Frattini, Friso Roscam, a declarat ca in raportul de monitorizare care va fi facut public in doua saptamani vor fi incluse toate elementele, toate actiunile, toate rezultatele, “chiar si cele din ultimele zile”. “Trebuie sa avem o vedere de ansamblu incluzand si elementele cele mai recente. E cert ca o eventuala decizie pozitiva a CE nu depinde numai si numai de activitatea guvernului de la Bucuresti. Pentru noi e mult mai important ca toti actorii principali din Romania sa fie constienti de momentul in care ne aflam, inclusiv de problemele din lupta impotriva coruptiei si a crimei organizate. Toti actorii politici trebuie sa dea acest semn, indiferent de culoarea politica, pentru ca Romania sa poata intra in UE intr-un mod ‘curat'”, a spus Roscam.