CONSTRUCȚIILE ÎN TIMPUL PANDEMIEI. CIFRE ȘI TRENDURI

Piața construcțiilor din România continuă să se mențină pe un trend ascendent și în anul 2020 în pofida contracției generale a economiei.

Paradoxal, poate, acest trend este efectul dezvoltării sectoriale sub potențial care a avut ca principală cauză lipsa de finanțare în anii precedenți.

Explicația acestui paradox constă în mai multe elemente dintre care cele mai importante se referă la decalajul de infrastructură existent în România dar și de portofoliul locativ format, în mare parte, din construcții vechi care necesita înlocuire.

Cu alte cuvinte, este mult de investit în infrastructura de bază, investiții care nu se pot realiza fără construcții. Este mult de investit în spațiul locativ iar cererea este deosebit de ridicată odată cu apunerea perioadei „cutiilor de chibrit” și a cartierelor muncitorești.

Sectorul construcțiilor este singurul sector economic care va încheia anul 2020 pe creștere economică, cu un aport de peste 7,8% din PIB ajungând la o valoare de 20 miliarde euro în acest an.

De altfel rezultatele pe primele șase luni ale anului 2020 arată o creștere cu 18,9% a volumului lucrărilor de construcții față de primul semestru 2019. Pe obiecte de construcții, ca serie brută, au avut loc creșteri astfel: lucrările de construcții inginerești (+29,6%), clădirile rezidențiale (+18,5%) și la clădirile nerezidențiale (+5,3%).

Ce ne arată de fapt aceste cifre? Ne arată că discutăm despre un sector consolidat, bine structurat, echilibrat, cu o ofertă diversificată și actualizată, cu potențial de creștere în contextul unei cereri deosebit de ridicate.

Problema cea mai importantă-forța de muncă

Un sector de doar circa 360.000 de angajați se confruntă cu un potențial de cerere (investiții publice și private) care necesită cel puțin un număr dublu de angajați în următorii doi ani.

Există facilități fiscale însă acestea sunt bune pentru situația de acum. În schimb, dacă se dorește ca cel puțin investițiile publice să crească, este nevoie de investiții masive în forța de muncă, investiții care nu pot exista fără facilități fiscale suplimentare, inclusiv reconversie profesională specifică.

Din punct de vedere structural piața construcțiilor, cu un număr de peste 76.000 de companii, este destul de echilibrată. Cele mai importante companii din industria de construcții contractează proiecte mari de infrastructură, iar companiile medii și mici care se ocupă de construcții de ansambluri rezidențiale, clădiri de birouri sau alte construcții civile, însumează o valoare importantă din total. Ca să avem o imagine a structurii cred că este relevant să știm că primele 10 companii din sector au o pondere de doar 6% în total cifra de afaceri sectorială ceea ne arată că ponderea cea mai însemnată este în zona companiilor mici și mijlocii.

Evident, programele guvernamentale de tipul Prima Casa și Noua Casă au avut și au un efect stimulativ concret și participă activ la ceea ce spuneam la începutul acestei Opinii, respectiv la fenomenul de înlocuire a parcului imobiliar existent.

În anul 2020, creditarea imobiliară a crescut cu 25% față de anul precedent iar acest aspect a consolidat tendința de creștere a sectorului de construcții.

Totuși sectorul construcțiilor se confruntă cu provocări majore generate de situația pandemiei cu coronavirus care a produs schimbări importante în piața muncii. Digitalizarea accelerată, telemunca, accesul la noile tehnologii, schimbă radical piața de birouri din România, iar tendința de schimbare se va manifesta pentru cel puțin doi ani de aici înainte, în paralel cu adaptarea pieței construcțiilor la noile tendințe.

Multe clădiri de birouri se vor transforma în ansambluri rezidențiale pentru că rămân neocupate din cauza angajaților care vor lucra de acasă, dar și datorită scăderii costurilor financiare ale antreprenorilor în acest context.

Aici vom avea o provocare majoră în care, atât dezvoltatorii imobiliari, cât și constructorii, vor trebuie să transforme efectiv clădirile de birouri în ansambluri de locuit. Undeva, estimarea este că peste 40% din spațiile de birouri se vor transforma în spații de locuit în perioada imediat următoare.

Provocarea vine însă la preț și la puterea de cumpărare a celor care vor dori o locuință. Pentru că plafoanele pentru programele guvernamentele sunt insuficiente la acest moment, iar lipsa unei cereri imediate de nivelul ofertei poate conduce la disfuncții în recuperarea de costuri mai ales pentru dezvoltatorii imobiliari.

În acest context, o dublare a plafoanelor pentru programul Noua Casă este neapărat necesară pentru perioada imediat următoare.

O altă provocare majoră în contextul revoluției de tip 4.0 care va ocupa următorii 10 ani din evoluția economică o constituie realizarea construcțiilor „inteligente”. Asta înseamnă investiții în tehnologie dar și integrare a aplicațiilor inteligente în economia viitoarelor construcții.

Pentru elementele actuale și imediat viitoare, ținând cont de potențialul existent în România este nevoie de trei elemente fundamentale:

a. finanțare puternică și ieftină

b. forță de muncă suplimentară și bine plătită

c. parteneriat stat – sector construcții care să aibă în vedere dezvoltarea infrastructurii dar și acordarea de facilități fiscale importante care să transforme sectorul construcții într-un motor de dezvoltare economică.

Ne-am dori ca Guvernul să stimuleze acest sector. Ar fi trebuit să existe mai multe investiții publice în derulare, ar fi trebuit să existe mai mult dialog cu constructorii și mai ales un parteneriat strategic cu acest sector.

Timpul nu e pierdut, lucrurile se pot face și de acum înainte, dar orice zi pierdută înseamnă un delay suplimentar. Numai dacă ne gândim la forța de muncă necesară și la faptul că aceasta trebuie calificată și înțelegem că este obligatoriu ca parteneriatul să ia naștere cât mai rapid.