Construcțiile și turismul - printre motoarele importante ale dezvoltării

România a reușit o creștere economică solidă în primul trimestru, care a surprins plăcut pe toată lumea.

„PIB-ul  a crescut în primul trimestru al anului, dând peste cap toate prognozele analiștilor, care se așteptau la o scădere economică, discutând despre intrarea într-o perioadă de recesiune.

Potrivit INS, România a avut în primul trimestru o creștere economică de 6,5% față de perioada similară din 2021, în timp ce, comparativ cu ultimul trimestru din 2021, PIB-ul a crescut în T1 cu 5,2%.” (sursa: https://www.zf.ro/eveniment/datele-pib-t1-2022-posibil-toata-elita-economica-inselat-privinta-20838174 ).

Dacă s-ar fi uitat mai cu atenție la ceea ce se întâmplă cu adevărat în piață, poate „elita economică românească” ar fi observat un fenomen, care a devenit una dintre marile explicații ale acestei creșteri: faptul că macaralele s-au mișcat pe șantiere mai intens ca niciodată, sfidând amețitoarele scumpiri din domeniul materialelor de construcție.

În perioada 1.I-31.III.2022, volumul lucrărilor de construcții a crescut față de perioada 1.I-31.III.2021 ca serie brută cu 6,5%, iar ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate cu 4,1%.

Sursa: https://insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/indici_constr03r22.pdf

Iar dacă șantierele din construcții lucrau la foc intens, nu era oare normal să avem creștere economică? Da, în ultimii ani, construcțiile au devenit unul dintre motoarele de dezvoltare a țării.

Ponderea construcțiilor în ansamblul creșterii economice a devenit importantă, iar șantierele pline și pulsând de activitate au devenit o obișnuință pentru români. Cu alte cuvinte recesiune o să fie atunci când macaralele se vor opri și când zgomotele șantierelor se vor atenua. Așa că ceea ce ar trebui să ne sperie cu adevărat ar fi liniștea de pe șantiere, nu zvonurile din presă.

Într-adevăr, dacă ne uităm la datele Eurostat o să vedem că România a avut, în primul trimestru al acestui an, a treia cea mai mare creștere în acestă industrie (+9,5%), de trei ori mai mare decât rata de creștere pe întreaga Uniune Europeană:

Sursa: https://ec.europa.eu/eurostat/documents/2995521/14636044/4-19052022-AP-EN.pdf/d279b782-95ad-2f43-b95b-93d4609709b2?t=1652883139534

Avem, în construcții, o creștere dublă față de Germania și cvadruplă față de Franța. Și asta în condițiile în care Spania marchează o contracție în acest sector, iar Italia păstrează confidențiale datele. Iată, deci, că nu trebuie neapărat să ne mai mire creșterea noastră.

Dar ar mai trebui adăugat ceva important: creșterea medie din domeniul construcțiilor se datorează exclusiv investitorilor privați, care au raportat creșteri de 21% la clădirile rezidențiale și de 16% la construcțiile nerezidențiale (în special clădiri de birouri). Statul în schimb, responsabil de lucrările inginerești, a marcat o scădere cu aproape 12% în partea sa de activitate.

Sigur că acest dezechilibru nu este chiar ceea ce avem nevoie, pentru că lucrările inginerești înseamnă, în primul rând, drumuri, căi ferate, alimentare cu apă și canalizare, infrastructura de transport și distribuție a gazelor naturale și a energiei electrice. Iar lipsa unei infrastructuri corespunzătoare nu face decât să complice viața tuturor pentru că degeaba construiești un cartier sau un ansamblu, dacă nu ai drumuri de acces corespunzătoare, dacă nu ai alimentare cu utilitățile importante și dacă nu ai o dimensionare corectă a rețelei electrice. Tocmai de aceea este de admirat forța cu care antreprenorii din construcții împing, de multe ori forțează, statul să se miște mai repede, să-și facă partea de treabă la timp.

Un alt indicator important este acela că investițiile în noi spații de cazare în destinațiile turistice tradiționale (în primul rând litoralul românesc) au reprezentat un segment important al acestei creșteri. Iarăși statisticile le-au dat dreptate celor care au investit, în perioada pandemiei, în construirea de noi hoteluri sau blocuri de apartamente în zonele preferate de vacanță: România a avut, în 2021, a șaptea cea mai mare creștere a numărului de înoptări în Uniunea Europeană, cu un plus de peste 40% peste nivelul din 2020, an în care am avut o scădere de peste 30% față de 2019:

Sursa: https://ec.europa.eu/eurostat/web/products-eurostat-news/-/ddn-20220314-2

Mai simplu spus: noile investiții de pe litoral și de la munte au adus mai mulți turiști în 2021 și au contribuit la creșterea atractivității turismului intern.

Acești „mai mulți turiști” au devenit un fenomen care îi obligă pe antreprenorii inteligenți să investească în continuare în capacități de cazare și de divertisment, generând o efervescență reală în stațiunile noastre și aducând după sine re-descoperirea propriei țări de  turiștii români, în paralel cu creșterea fluxului de străini care vizitează țara noastră. Potențialul de creștere al pieței turistice este, încă, destul de important. În 2021, România a avut peste 20 de milioane de înoptări, al doilea an consecutiv când depășim Ungaria (peste 16 milioane de înoptări) și Bulgaria (peste 17 milioane de înoptări), dar suntem încă la o treime față de Polonia și cu 50% sub Republica Cehă.

Sursa: https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=Tourism_statistics_-_nights_spent_at_tourist_accommodation_establishments&stable=1#December_2021:_The_number_of_nights_spent_in_EU_tourist_accommodation_more_than_tripled_compared_with_December_2020

Dar turismul nu se reduce doar la hoteluri și restaurante. Alături de acestea trebuie construite multe alte facilități, care să crească sumele cheltuite de turiști și care să le completeze acestora experiența turistică. Mare, plajă sau păduri montane poți să admiri în multe colțuri ale Europei, dar, cu siguranță, formele de distracție adiacente vor particulariza fiecare piață. Suntem, din acest punct de vedere, la început de drum, dar lucrurile au început să se miște. Depinde numai de noi să fructificăm momentul favorabil pe care îl avem și să continuăm să ne extindem.

Evident că, pe măsură ce continuăm investițiile în construcții începem să resimțim din ce în ce mai acut lipsa personalului calificat. Deja nivelul salarizării creează oportunități de revenire pentru românii plecați din țară, în contextul în care crește și numărul lucrătorilor extracomunitari.

Concluziile acestei analize sunt cât se poate de simple: deficitul de spații de cazare în hoteluri rămâne semnificativ: doar 16 milioane de înoptări în hoteluri, cu doar 1 milion peste micuța Bulgarie. Evident că acest deficit trebuie compensat rapid, atât timp cât încă va mai rămâne interesul turiștilor pentru redescoperita Românie. Iată, așadar premise excelente pentru o continuare a avântului investițional în construcții, cu deosebire în domeniul turistic. Mai ales că cele mai bune alegeri sunt cele clasice, în special litoralul.

Citiți și: CONSTRUCȚIILE ÎN TIMPUL PANDEMIEI. CIFRE ȘI TRENDURI