Constructori „voluntari“

Firmele de construcții au fost primele care, dacă nu au intrat în faliment, au cerut acordarea de perioade de șomaj tehnic pentru angajați sau chiar au început proceduri pentru concedieri colective.

Sectorul construcțiilor a cunoscut creșteri foarte mari în anii anteriori pe fondul boom-ului imobiliar din ultimii 10 ani, iar stagnarea proiectelor rezidențiale și de retail a blocat practic activitatea marilor furnizori de materiale de construcții și pe cea a distribuitorilor de materiale.

Florin Crișu, 23 de ani, care a absolvit în acest an cursurile Facultății de Construcții, spune că și-a depus CV-ul la mai multe firme de construcții prin intermediul site-urilor de recrutare, dar nu a fost sunat de niciun angajator, iar ofertele de lucru în domeniu sunt destul de puține.

“De o lună îmi caut de lucru, dar am colegi care încearcă să-și găsească un loc de muncă din primăvară. Am două opțiuni: fie mă angajez ca proiectant la birou, fie pe șantier. Pentru un student fără experiență, salariul oferit este între 1.000 și 1.500 de lei. Mie mi-ar conveni și 1.000 de lei, aș accepta să lucrez și fără bani o lună sau două”, spune Florin.

El spune că și profesorii le-au spus la cursuri că este foarte greu să te angajezi în firmele de construcții, că materialele de construcții se scumpesc, în timp ce salariile scad.

În perioada 2007 – 2008, mulți directori de resurse umane aveau dificultăți la recrutare deoarece tinerii absolvenți care nu aveau deloc experiență de lucru solicitau salarii minime de 1.000 de euro net la angajare, doar pentru că aveau studii superioare.

Absolvenții au devenit mai realiști însă anul trecut, când au văzut că trec luni de zile până să fie chemați la un interviu de angajare, iar ofertele salariale erau cu mult sub cele din anii anteriori.

“În prima parte a anului 2008, un tânăr absolvent de construcții putea obține un salariu între 500 și 700 de euro, deși nu avea experiență. În 2010, salariul unui debutant în domeniul construcțiilor a scăzut aproape la jumătate, iar oportunitățile de lucru cu atât mai mult. Pe fondul unei saturații a piețelor externe care atrăgeau în anii precedenți importante resurse umane, dar și al scăderii volumului lucrărilor din construcții din întreaga Uniune Europeană, locurile de muncă din acest domeniu au devenit și ele mai rare și mai puțin bine plătite”, este de părere Monica Dona, human capital consultant în cadrul firmei de recrutare Lugera & Makler, unul din cei mai mari jucători de pe piața locală de recrutare.

Exemplele pot continua și în cazul unei poziții de junior design engineer. Dacă în 2008 un inginer constructor câștiga între 1.000 și 1.500 euro (dacă proiectul era de amploare sau se cerea experiență mai multă, existau șanse ca acest salariu să crească), în 2010 abia dacă ajunge la 1.000 de euro.

“Deși oportunitățile de acest gen sunt mai rare în prezent, pentru o poziție de project manager se plătește în continuare un salariu de 1.500 de euro, iar dacă proiectul este de mare amploare se poate ajunge la un salariu cuprins între 2.500 și 3.000 euro. Proiectanții pot spera și ei în 2010 la salarii cuprinse între 1.200 și 1.500 de euro”, adaugă reprezentantul Lugera & Makler.

Dacă angajatorii din construcții se plângeau prin 2007 că există un deficit al forței de muncă bine calificate în România în acest sector, nu se mai poate spune acest lucru în prezent, când o parte din românii care lucrau în Spania sau Italia s-au întors acasă, pentru că și constructorii străini au făcut concedieri.

Mai ales la firmele mici

Dacă în august 2008 în sectorul construcțiilor lucrau 425.000 de români, numărul acestora a scăzut la 326.400 în iunie 2010, potrivit datelor înregistrate de Institutul Național de Statistică.

“Majoritatea firmelor care prestează lucrări sunt însă IMM-uri. Credem că aici au fost cele mai mari diminuări de efective. Personalul afectat s-a îndreptat fie către activități conexe, precum finisările sau amenajările interioare, fie prestează asemenea servicii pe cont propriu. De multe ori, aceste activități nu se află în circuitul economic, «la vedere», nu sunt fiscalizate și nici cuprinse în statistici”, spune Viorel Ghețe, managing partner în cadrul firmei de consultanță în resurse umane BPI.

Și investițiile în instruirea tinerilor angajați au scăzut față de anii anteriori: dacă în 2007- 2008 firmele implementau programe de atragere a tinerilor încă din timpul facultății, acum nu se mai angajează pentru poziții de entry level și se încearcă o atragere a specialiștilor cu experiență, care primesc oferte salariale mai mici decât în 2008.

“În continuare există un deficit de personal specializat în construcții și se caută project manageri, ingineri constructori dezvoltare și proiectanți. Cererea de specialiști nu a dispărut cu desăvârșire, însă exigențele angajatorilor au crescut, aceștia preferând să angajeze specialiști cu experiență mai mare pe proiecte similare celor pe care le derulează, pentru a reduce perioada de acomodare a noilor angajați și numărul orelor de instruire”, adaugă Monica Dona de la Lugera & Makler. Ea a mai precizat că tinerii ar putea să se înscrie încă din timpul facultății la stagii de practică oferite de companii, să se implice în proiecte aflate în derulare, să se implice în programe de voluntariat sau să se înscrie în asociațiile studențești pentru a avea un acces mai facil la anumite proiecte.

Pe de altă parte, Ghețe a mai precizat că este greu de vorbit despre un deficit de forță de muncă, atâta timp cât oferta de locuri de muncă a dispărut aproape în totalitate.

“Din experiența noastră recentă, constatăm că doar o mică parte dintre firmele de construcții ar mai angaja personal calificat. Aceste cereri sunt punctuale, întrucât nu sunt făcute în contextul unui ritm susținut de lucrări”, a mai spus Ghețe. BPI a furnizat servicii de outplacement (consultanță pentru găsirea unui nou loc de muncă) pentru producătorii de materiale de construcții, atât pentru salariați din management, cât și pentru angajați de pe funcții de execuție.

“Aceștia au fost foarte bine primiți înapoi în piața muncii deoarece proveneau din companii cu o bună reputație de angajator și care au investit în parcursul lor profesional. Rata lor de repoziționare profesională este foarte bună în contextul actual”, spune Ghețe.

Vor angajați cu experiență

Companiile care încă mai fac angajări în sectorul construcțiilor au devenit mai pretențioase la angajare și solicită candidați cu experiență.

Un studiu recent al Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) a analizat deficitul forței de muncă din domeniul construcțiilor.

Una din concluziile studiului, realizat în cadrul unui proiect finanțat din fonduri europene, a fost că, în timp ce firmele mari și-au redus personalul cu 31%, microîntreprinderile și firmele mici și-au redus personalul cu doar 14%, iar firmele mijlocii cu doar 12%. Companiile cu capital majoritar românesc au înregistrat o reducere de personal de 23%, comparativ cu doar 18% în cazul firmelor cu capital majoritar străin.

“Nu toți angajații din construcții care și-au pierdut locul de muncă ajung în evidențele agenției pentru ocuparea forței de muncă. Deși atunci când am început proiectul era o altă situație economică, și acum există un deficit al forței de muncă înalt calificate în domeniul construcțiilor”, consideră, oarecum paradoxal, Elena Baboi, manager de proiect în cadrul ANOFM. Ea a precizat că, de regulă, fluctuația de personal este foarte mare în sectorul construcțiilor, iar o mare parte din angajații concediați reușesc să se recalifice în domenii conexe.

Până la revenirea consumului însă, fie că este vorba de apartamente sau haine din mall, în rândul facultăților de construcții vor mai fi “produși” voluntari sau șomeri.