Consultantii apreciaza ca doar 60% dintre proiectele de mall-uri anuntate vor fi finalizate
Piata locala este asaltata de proiecte comerciale, in jur de 100 la numar, potrivit celor mai recente estimari, in care s-ar putea gasi in urmatorii ani circa 10.000 de magazine. In functie de cat de repede vor reusi dezvoltatorii sa-si completeze lista de chiriasi si, mai ales, de numele acestora, depinde intr-o buna masura reusita acestor proiecte, scrie lunarul Business Construct, care se dist…
Piata locala este asaltata de proiecte comerciale, in jur de 100 la numar, potrivit celor mai recente estimari, in care s-ar putea gasi in urmatorii ani circa 10.000 de magazine. In functie de cat de repede vor reusi dezvoltatorii sa-si completeze lista de chiriasi si, mai ales, de numele acestora, depinde intr-o buna masura reusita acestor proiecte, scrie lunarul Business Construct, care se distribuie gratuit abonatilor Ziarului Financiar.
“La modul in care evolueaza lucrurile pe piata de retail din Romania se poate afirma cu tarie ca 60% dintre proiecte vor fi realizate, in timp ce aproximativ 40% nu vor fi finalizate. In cazul in care concurenta se dovedeste a fi numeroasa si daca va exista o analiza a terenului care demonstreaza o utilizare mai eficienta in alte scopuri decat retail, atunci dezvoltarii vor alege sa nu mai construiasca”, apreciaza Luiza Moraru, manager al departamentului de retail al companiei de consultanta imobiliara Eurisko.
Nici reprezentantii companiei Colliers International nu sunt mai optimisti in privinta numarului de centre comerciale care vor fi finalizate, punctand importanta inchirierii unei marje importante din spatiile mall-urilor inca de la inceperea proiectelor.
“Aproximativ 60% din aceste proiecte au premisele sa se dezvolte la timp si sa fie proiecte de succes. Totodata, datorita faptului ca in retail un proiect de succes are mare parte din spatii inchiriate de dinainte de a se incepe constructia, proiectele care nu au un anumit grad de inchirieri au sanse mari sa nu se mai dezvolte”, afirma Monica Barbu, directorul departamentului de retail al Colliers International.
Planurile investitorilor au inceput cu Bucurestiul, care reprezinta cea mai mare piata, cu cele mai mari venituri pe cap de locuitor, pentru ca atentia acestora sa se indrepte treptat spre orasele mari si mai apoi medii din tara. Importanta acestor piete mai mici este data si de strategiile retailerilor internationali, care nu mai tin neaparat sa deschida primul magazin in Capitala, si dintr-o oferta limitata de spatii.
“Retailerii noi sunt dispusi sa intre pe piata din Romania cu magazine localizate in afara Bucurestiului, fara a mai astepta o prima intrare in Capitala”, spune Moraru de la Eurisko.
Targu-Mures, Pitesti sau Cluj-Napoca sunt orase ai caror locuitori pot sau vor putea face cumparaturi in magazine care inca nu sunt in Bucuresti, cum ar fi Orsay si TNT in Euromall Pitesti, Hervis, New Yorker, Piazza Italia sau Stradivarius in Polus Center Cluj sau lantul de parfumerii Douglas si retailerul de imbracaminte Peter Murray in Mures Mall.
Cresterea stocului de spatii comerciale moderne duce si la o crestere a competitiei intre retaileri, care cauta obtinerea celor mai bune spatii in mall-urile cele mai tranzitate.
“Retailerii care au simtit in primul rand intarirea competitiei pe piata au fost brandurile locale. Ele au incercat sa-si consolideze pozitia pe piata si sa se pregateasca de intrarea brandurilor internationale. Uneori, securizarea unor locatii a avut ca motiv principal blocarea accesului concurentei in anumite proiecte”, apreciaza consultantul Colliers.
Comerciantii nu au insa doar motive de ingrijorare, pe masura cresterii competitiei, tinand cont ca raportul de forte in raport cu proprietarii mall-urilor se va schimba in urmatoarea perioada, pe fondul cresterii stocului disponibil.
“Retailerii au constientizat ca raportul de forte pe piata a inceput sa se schimbe in favoarea lor si isi pot negocia termeni financiari mai buni. De asemenea, marii retaileri, ancore pentru viitoarele mall-uri, au inceput sa negocieze si o contributie de amenajare a spatiului din partea proprietarului pentru unitatile de peste 1.000 de metri patrati”, puncteaza Barbu de la Colliers.
Cate un centru comercial va fi livrat pana la sfarsitul anului viitor si in Brasov (Unirea Shopping Center), Alba Iulia (Mall Alba), Piatra-Neamt (Galleria), Buzau (Galleria), Constanta (City Park), Focsani (Focsani Plaza), Galati (Euromall), Ploiesti (Perla Shopping Center), Oradea (Tiago) sau Arad (Galleria).
Cele mai agresive planuri de expansiune pe piata centrelor comerciale au fost anuntate de companii precum Immoeast, BelRom, Mivan, GTC, RED Management Capital, Dawnay Day, Iulius Group, Sonae Sierra sau Matrix Investments, care au in portofoliu sau in diferite stadii de dezvoltare cel putin cate trei centre comerciale.
SHM: In orasele medii primul mall poate fi si singurul
Batalia dezvoltatorilor de mall-uri s-a mutat din Bucuresti pe teritoriul oraselor de provincie, aglomerarea de centre comerciale din Capitala orientand interesul spre orasele cu pana la 150.000 de locuitorii unde primul venit poate deveni si singurul ramas.
“In ceea ce priveste extinderea mall-urilor, asistam la o migrare a sferelor de interes spre orasele medii din provincie, cu pana la 150.000 de locuitori. Astfel, batalia mall-urilor se muta in orasele din provincie, unde developerii vor sa fie primii care isi infig steagul pe teritoriul respectivelor orase”, spune Victor Stan, country manager al companiei de consultanta si evaluare SHM Smith Hodgkinson, membra a grupului financiar Gordon Brothers.
Spre deosebire de Capitala si orasele mari precum Constanta, Timisoara sau Cluj-Napoca, unde capacitatea de absorbtie a mall-urilor este mult mai ridicata, orasele de dimensiuni medii reprezinta un punct fierbinte pentru dezvoltatorii de mall-uri. In cazul oraselor cu pana la 150.000 de locuitori, competitia se duce in termeni de cine ajunge primul, tinand cont de faptul ca orasele de dimensiuni medii din provincie suporta prezenta a maxim doua mall-uri, in opinia lui Victor Stan.
“Un oras cu o populatie de pana la 150.000 de locuitori nu suporta mai mult de doua mall-uri. Pentru dezvoltatori, este foarte important cine ajunge primul. Au existat situatii in care doi dezvoltatori diferiti au cerut proiecte de mall pentru acelasi oras”, spune Stan, explicand ca proiectele pentru construirea de mall-uri se vand inca din faza de idee, fiind foarte greu de detectat originea investititiei.
Avantajele cu care vin orasele din provincie, in detrimentul Capitalei, sunt in principal preturile mai scazute la terenuri, chiriile pentru spatiile comerciale mult mai mici, oferta limitata de centre comerciale.
Minusurile pe care le pot gasi dezvoltatorii de mall-uri in orasele medii de provincie sunt forta de munca insuficienta alaturi de lipsuri in calificarea manei de lucru, infrastructura defectuoasa, puterea de cumparare sub nivelul populatiei din marile orase.
Desi aglomerata, piata centrelor comerciale din Bucuresti starneste in continuare interesul investitorilor si al dezvoltatorilor, sase proiecte de mall-uri aflandu-se in prezent pe masa celor de la SHM Smith Hodgkinson.
Filiala locala a companiei de consultanta SHM Smith Hodgkinson este centru regional pentru Europa Centrala si de Est al companiei britanice, coordonand alte doua birouri din Belgrad si Kiev. (Roxana Pricop)
-
Compania aeriană cu care zbori a dat faliment? Un proiect care să protejeze banii turiștilor este pe drum. „Principiul e ca toată lumea să-și recupereze banii” VIDEOZF Live · 15 noiembrie 2026
-
„Nu înlocuiește, ci complementează”. Domeniul în care AI-ul spune „prezent” pentru că 50% din muncă e repetitivă VIDEOZF Live · 15 noiembrie 2026
-
De la instrument la coleg de echipă: Cum ajung agenții AI să se „angajeze” în companii VIDEOZF Live · 15 noiembrie 2026