Contractul pentru Comarnic-Brasov se amana pentru 2009

Semnarea contractului pentru constructia autostrazii Comarnic-Brasov, care va fi realizat in parteneriat public-privat, a fost amanata pentru inceputul anului viitor, dupa ce initial Ministerul Transporturilor a declarat ca va anunta castigatorul pe 17 noiembrie.

Amanarea a fost determinata de companiile preselectate care au cerut mai mult timp pentru a pregati in detaliu ofertele finale. De altfel, compania austriaca Strabag a contestat termenul prea scurt de depunere a ofertelor. Ministerul Transporturilor a preselectat patru consortii pentru constructia tronsonului de autostrada Comarnic-Brasov. Primul consortiu este format din companiile Astrada Concessions, Strabag, Egis si Eurovia Housing& Contructions. A doua asociere este CAP Consortium Autostrada Prahova, alcatuita din firmele Colas SA, Bouygues Travaux Publics, DTP-Terrassement SA si Meridian Infrastructure Finance SRL & Intertoll Europe ZRT. Al treilea consortiu reuneste companiile Vinci Concessions-Aktor Concessions-Vinci Construction Grands Projets-Aktor, iar cel de-al patrulea este consortiul cu denumirea Autostrada A3 Comarnic-Brasov Consonoi Bilfinger Berger Porr. Din cauza crizei financiare, proiectele in parteneriat public-privat sunt mai dificil de finantat, pe fondul reticentei bancilor in acordarea de finantari. Tronsonul Comarnic-Brasov este impartit in doua segmente, respectiv Comarnic-Predeal (36,2 kilometri) si Predeal-Brasov (21,8 kilometri), totalizand peste 50 de poduri, pasaje si viaducte. Ministrul transporturilor Ludovic Orban urmeaza sa se intalneasca astazi cu consortiile care au depus oferte, pentru a stabili termenul de analiza a ofertelor finale. “Evaluarea ofertelor pentru desemnarea castigatorului dureaza aproximativ o luna, dupa care mai exista un termen de zece zile pentru eventuale contestatii. Parerea mea este insa ca acest contract nu va fi contestat de nimeni”, a declarat Orban, citat de Mediafax. Valoarea contractului de constructie, inclusiv costurile asociate intretinerii si operarii pe o perioada de 25 ani, a tronsonului de autostrada Comarnic – Brasov, in lungime de 58 km, poate ajunge la circa 1,5-3 miliarde de euro, in functie de ofertele companiilor care participa si de modalitatea de amortizare a investitiei. Printre variantele anuntate de Ministerul Transporturilor s-a evidentiat plata unei taxe de trecere de catre fiecare masina care tranziteaza sectiunea. La o investitie de 2,6 mld. euro, potrivit companiei britanice de consultanta Atkins, cu o concesiune de 30 de ani, taxa individuala ar fi de opt euro. Statul, prin intermediul Ministerului Transporturilor, poate insa apela fie la subventionarea acestei taxe, ceea ce ar duce la scaderea impactului social asupra soferilor, fie la plata colectiva a serviciilor, in transe anuale, adica la eliminarea unei eventuale taxe de trecere. Tentativele statului roman de a construi in parteneriat cu firme straine au esuat, statul fiind de fiecare data cel care a pus capat proiectelor. Un exemplu in acest sens este proiectul de construire a autostrazii Bucuresti-Ploiesti, contract castigat de Strabag in 2004 si reziliat in 2005 de guvernul Tariceanu.