Credite de urgenta pentru un creditor islandez

Kaupthing, cea mai mare banca islandeza, a primit finantare de urgenta din partea autoritatilor suedeze, miercuri, dupa ce un competitor mai mic al bancii a fost preluat de catre stat, iar guvernul local a deschis negocierile pentru obtinerea unui imprumut de 4 mld. euro din partea Moscovei, scrie Financial Times.

Banca centrala a Suediei a anuntat ca va acorda filialei locale a Kaupthing un imprumut de 5 mld. coroane suedeze (516 mil. euro), pentru a preveni “o eventuala criza de lichiditate a bancii”. Aceasta decizie este menita sa protejeze clientii suedezi ai banci. In Islanda, operatiunile Glitnir, a treia mare institutie financiara a tarii, au fost transferate in mainile autoritatilor de reglementare financiara, pe baza legislatiei de urgenta care a permis marti nationalizarea Landsbanki. Dintre bancile care au generat, in ultimii ani, explozia segmentului financiar islandez, numai Kaupthing a ramas independenta. Saptamana trecuta, guvernul de la Rejkjavik a anuntat preluarea a 75% din actiunile Glitnir, decizie catalogata de antreprenorul Jon Asgeir Johannesson, principalul actionar al bancii, drept “un jaf bancar”. Miscarea de ieri a guvernului islandez este insa o veste si mai rea pentru Johannesson si ceilalti actionari ai Glitnir, care isi vor pierde in totalitate controlul asupra bancii. Kaupthing, care a primit o finantare de 500 de milioane de euro din partea bancii centrale islandeze, a anuntat ca va ajuta guvernul in cadrul procesului de restructurare a Glitnir. Islanda se confrunta cu o prabusire puternica a monedei nationale si cu un sector bancar ce are probleme mari cu finantarea pe termen scurt. Guvernul, care negociaza obtinerea unui imprumut de 4 mld. euro din partea bancii centrale ruse, a anuntat ca banii respectivi vor fi folositi pentru sprijinirea monedei nationale, nu a bancilor comerciale. Negocierile cu Moscova au tensionat relatiile dintre Islanda si partenerii sai traditionali din Occident, tara acuzand o ignorare a problemelor sale de catre statele vestice. “Nu am primit sprijinul solicitat din partea prietenilor nostri”, a declarat primul-ministru Geir Haarde. “In aceasta situatie, am fost nevoiti sa cautam prieteni noi”, a adaugat el.