Creditele restructurate duc băncile pe pierdere în septembrie
Sistemul bancar a înregistrat o pierdere de 61 de milioane lei în luna septembrie, odată cu reclasificarea unor credite restructurate, care au dus la un plus de provizioane de 612 milioane lei, dar se menține la nouă luni pe un câștig cumulat de 1,46 miliarde lei.
Sistemul bancar a înregistrat o pierdere de 61 de milioane lei în luna septembrie, odată cu reclasificarea unor credite restructurate, care au dus la un plus de provizioane de 612 milioane lei, dar se menține la nouă luni pe un câștig cumulat de 1,46 miliarde lei.
Deși au trecut la sistemul de raportare financiară internațională, băncile calculează în continuare necesarul de provizioane potrivit standardului românesc de contabilitate, inclus în filterele prudențiale constituite de bănci ca rezerve. Provizioanele pe RAS au crescut în septembrie cu 1 miliard de lei, la aproape 46 de miliarde lei, dar nu reflectă toate reclasificările creditelor restructurate.
În același timp, provizioanele pe IFRS au crescut în septembrie la 34,36 miliarde lei, de la 33,74 miliarde lei la finele lunii august, cu mult peste media lunară din ultimul timp.
La mijlocul anului provizioanele au avut o creștere mai accentuată, tot dintr-o măsură a BNR, care a cerut auditorilor, ca și anul trecut, să verifice în ce măsură garanțiile sunt corect reevaluate. Față de finele anului trecut, provizioanele la iunie au crescut cu 3,4 miliarde lei.
BNR a convenit cu partenerii externi, FMI și CE, să finalizeze o analiză a restructurării creditelor, a gradului de încasare după restructurare și a modului în care operațiunile s-au reflectat în reclasificarea creditelor.
Pentru a păstra un serviciu bun al datoriilor pentru unele credite, mai ales de valori mari, băncile au “înverzit” împrumuturile, refinanțându-le chiar și de mai multe ori. În ciuda faptului că rescadențările sau refinanțările nu aduceau și un grad mai înalt de încasare a creanțelor, băncile nu reclasificau creditele și nu constituiau provizioane.
Întrebat despre impactul verificărilor și analizei BNR privind reclasificarea creditelor restructurate și rescadențate, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a estimat că ar putea impacta semnificativ asupra provizioanelor constituite de bănci.
Sectorul bancar românesc a înregistrat în primele opt luni un profit de 1,5 miliarde lei, în creștere cu 30% față de iunie, când ajunsese la un rezultat de 1,15 miliarde lei, după ce anul trecut a consemnat pierderi cumulate de 2,3 miliarde lei, pe fondul creșterii provizioanelor.
Profitul cumulat al băncilor s-a situat în primul semestru la 1,15 miliarde lei, după ce în perioada similară a anului trecut sistemul înregistrase pierderi de 200 milioane lei.
Pe tot parcursul anului trecut, sectorul bancar a ajuns la pierderi de 2,3 miliarde lei, “ca urmare a creșterii substanțiale a volumului de provizioane aferente riscului de credit, pe fondul creșterii volumului creditelor neperformante, respectiv al reevaluării garanțiilor”, potrivit raportului, care notează că băncile de talie mare au reușit în general să rămână pe profit.
În sistemul bancar românesc activează 41 de instituții de credit, odată cu intrarea pe piața românească a băncii TBI Bank EAD Sofia în primul trimestru. La finele anului trecut erau 40 de bănci, după încetarea activității băncii C.R.Firenze în urma fuziunii prin absorbție cu Intesa SanPaolo Bank. Din cele 41 de instituții de credit, 27 sunt cu capital majoritar privat străin, 2 cu capital majoritar privat autohton, 2 bănci cu capital integral sau majoritar de stat, 9 sucursale ale băncilor străine, la care se adaugă și o organizație cooperatistă de credit.
Primele două bănci din sistem, BCR și BRD, au avut o evoluție slabă în trimetrul al treilei. Astfel, BCR a înregistrat o creștere modestă, de câteva milioane de lei, în timp ce BRD a consemnat chiar o pierdere de 10 milioane de lei. Ambele bănci se mențin însă pe profit la nouă luni. BCR a raportat un profit de 560 de milioane lei la nouă luni, iar BRD un profit de 51 de milioane lei. Cele două bănci cumulează 41% din profitul pe sistem.
-
Biletele STB s-ar putea scumpi de la 3 la 5 lei. Remus Borza, administratorul judiciar STB: Unii pot băga mâna în buzunar să scoată 3-5 lei. La Cluj, 7 lei biletul de călătorie valabil 60 de minuteEveniment · 13 noiembrie 2026
-
Cum arată situația de la STB: Jumătate dintre cei 10.000 de angajați au legături de rudenie. O familie are 20 de membri în companie, iar unii șoferi au câștigat 18.000 de lei net pe lunăEveniment · 13 noiembrie 2026
-
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, după creșterea economică din T3: Este un semnal pozitiv, pe care îl analizăm însă cu precauție. Bugetul pentru 2027 trebuie să consolideze această evoluție și să susțină redresarea economieiBănci și Asigurări · 13 noiembrie 2026