Cresc extremele pe harta ratelor restante la credite: 4,6% în Gorj, 19% în Bihor

În Bihor, ratele restante ajung chiar la 19,3% din soldul total de 6,2 miliarde de lei al împrumuturilor acordate populației și companiilor din județ. Bancherii spun că principala cauză a exploziei restanțelor în județ este supraîndatorarea clienților, în condițiile în care mulți s-au împrumutat de la două sau chiar trei bănci în perioada de boom a creditării. Creditele luate de la două sau mai multe bănci au devenit o povară prea mare în momentul în care venitul disponibil al populației și vânzările firmelor au început să scadă.

În alte județe, clienții au început să întârzie cu ratele la bancă din cauza creșterii rapide a șomajului, aceste zone fiind în general dependente de industrii puternic afectate de criză. De exemplu, în Galați ratele restante ajung la 12,2% din soldul total al împrumuturilor în condițiile în care rata șomajului este de aproape 10% prin comparație cu o medie de 7,1% la nivel național. Firmele din județ sunt polarizate în jurul combinatului siderurgic și al șantierului naval, două industrii care au înregistrat scăderi accentuate pe fondul crizei.

Și în Ialomița – unde economia se concentrează în jurul prelucrării produselor alimentare – numărul șomerilor a crescut rapid în ultimii doi ani, rata șomajului ajungând la 9,3% la nivelul lunii octombrie, așadar mulți clienți ai băncilor nu au mai reușit să se țină de graficul de rambursare și ratele restante au urcat până la 11,7% din totalul împrumuturilor. În plus, firme mari din județ, cum a fost cazul producătorului de ulei vegetal Ultex, au intrat în insolvență din cauza datoriilor mari.

Totodată, probleme mari cu plata ratelor la credite au și bistrițenii, ponderea restanțelor în soldul total al împrumuturilor ajungând în județ la 12,1% în septembrie. Pe lângă dezvoltarea slabă a economiei bistrițene, bancherii au descoperit aici foarte multe fraude, în sensul că unii clienți s-au prezentat cu adeverințe de venit false pentru a obține credite.

La polul opus, se situează județe precum Gorj și Vâlcea, unde ratele restante se situează la 4,6% respectiv 4,9% din împrumuturi. Totodată, în Dâmbovița, Vrancea și Tulcea rata restanțelor variază între 5,1% și 5,8%. Media la nivel național era de 7,5% la sfârșitul lui septembrie, în creștere de la 6,9% în luna precedentă.

Neperformantele au sărit de 20% pe întreg sistemul bancar

Mai mult de o cincime din creditele acordate de bănci cu tot cu dobânzile aferente au ajuns să fie clasificate în categoriile îndoielnic și pierdere după reglementările BNR la sfârșitul lunii septembrie, având restanțe mai mari de 60 de zile.

Dacă se adaugă și expunerile din credite cu restanțe între 30 și 60 de zile, clasificate drept “substandard”, se ajunge la peste 30% din totalul pe întreg sistemul bancar, adică echivalentul a aproape 15 mld. euro.

În perioada iulie – septembrie, ponderea creditelor încadrate ca îndoielnic și pierdere a crescut cu circa 2,5 puncte procentuale. Creșterea acestei ponderi – reflexie a calității portofoliilor de credite – a fost accentuată de dinamica lentă a soldului total al creditelor, pentru multe bănci rambursările de credite întrecând finanțările nou acordate.

Provizioanele constituite de bănci pentru această categorie de credite s-au ridicat la 20,9 mld. lei la nivelul lunii septembrie, fiind în creștere cu aproape 83% față de acum un an. Aceste provizioane acoperă circa jumătate din creditele cu restanțe mai mari de 60 de zile. Pe de altă parte, costul constituirii acestor resurse de acoperire a pierderilor efective și potențiale devine din ce în ce mai vizibil în rezultatele financiare ale băncilor.

La nivelul sistemului bancar pierderea netă a ajuns la echivalentul a 110 milioane de euro după nouă luni din acest an, în condițiile în care numai 20 de bănci din totalul de 42 de instituții de credit au avut profit la sfârșitul lunii septembrie.

Pierderile nu reflectă însă numai costul ridicat cu provizioanele, ci și nivelul scăzut al eficienței multor bănci. În multe cazuri cheltuielile cu salariile continuă să reprezinte jumătate din costurile operaționale ale unei bănci, în timp ce raportul cost/venit trece de 50% atât timp cât cheltuielile continuă să crească, deși veniturile sunt mai mici.

Imaginea calității portofoliilor de credite indică o deteriorare mai mare după standardele românești de contabilitate, care nu acceptă, de exemplu, decât deducerea a cel mult 25% din valoarea colateralului atunci când sunt constituite provizioanele. Acest sistem de provizionare va mai fi valabil însă numai anul viitor, pentru că din 2012 va începe aplicarea și în România a standardelor internaționale de raportare, BNR lansând pregătirile în acest sens în urma discuțiilor cu FMI.

Deocamdată, situația creditelor neperformante din România arată mai rău decât în alte țări din regiune prin prisma acestor diferențe. Pe de altă parte, numeroși bancheri estimează că vârful creditelor neperformante va fi atins de-abia anul viitor, ceea ce ar putea antrena noi creșteri ale provizioanelor, dar și o presiune care să determine eforturi mai mari din partea băncilor pentru creșterea eficienței.