Criza economică și traducerile/ de Ziarul de duminică

PETRA: Traducătorii de literatură mizează pe Europa

80% dintre volumele de ficțiune apărute în România le sunt datorate, dar sunt probabil ultima rotiță a industriei cărții. Traducătorii literari, prost plătiți, necunoscuți publicului, contează pe o inițiativă europeană spre a-și îmbunătăți condiția. Între 1-3 decembrie, peste 150 de traducători au participat la Bruxelles la un congres dedicat traducerii literare și problemelor complexe cu care se confruntă la ora actuală traducătorii de literatură în Europa. România a fost reprezentată de Irina Horea, preșdinta secției de traducători a Uniunii Scriitorilor, alături de profesor universitar doctor Rodica Lascu Pop, de la Univeresitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, și de Marina Vazaca de la ICR Bruxelles.

PETRA (Platforma europeană pentru traducerea literară) și-a asumat misiunea de a susține traducerea și pe traducătorii de literatură, ca urmare a examinării unor date recente puse la dispoziție de studiile și sondajele efectuate începând din 2008 de mai multe organizații profesionale (foto 1).

Concluziile studiilor efectuate în 2008-2010 au fost publicate într-o Cartografie, care a constituit baza discuțiilor din cele trei zile. Problemele majore identificate sunt insuficienta vizibilitate a traducătorului și puțina considerație de care se bucură, consecințe ale lipsei de informare privind specificul și importanța activității sale, atât sub aspect cultural cât și economic, situația materială precară, de unde și o cvasimarginalizare a sa chiar în contextul producției de carte (relația cu editorii în principal), aspecte care s-au agravat în contextul crizei economice.

Scopul congresului a fost sintetizarea reacțiilor și recomandărilor în vederea publicării, până în februarie 2012, a unei Pledoarii pentru schimbare, care va fi supusă atenției autorităților europene, precum și celor locale și naționale, în vederea conturării unei politici europene a traducerii.

Obiectele de cositor – argintăria clasei de mijloc

Muzeul Național de Artă al României a vernisat miercuri, 21 decembrie, expoziția Arta cositorului în colecțiile Muzeului Național de Artă al României. Expoziția prezintă aproximativ 100 de obiecte din cositor aflate în patrimoniul secțiilor de Artă Veche Românească și de Artă Decorativă ale MNAR – piese laice și religioase, obiecte de uz cotidian sau decorative realizate în secolele XVI – XX în ateliere din Transilvania, dar și în centre europene din spațiul german, elvețian, din Boemia sau Silezia.

Dacă în secolele XIV-XVI obiectele din cositor erau destul de rare și constituiau apanajul micii aristocrații, în secolele XVII-XVIII ele erau considerate “argintăria” clasei de mijloc a societății.

Până în secolul al XVI-lea au fost produse în principal obiecte funcționale, utilitare. Odată cu dezvoltarea breslelor, la jumătatea veacului al XVI-lea, apar categorii de piese cu scop exclusiv ornamental. Breslele au jucat un rol determinant în organizarea și perfecționarea meșteșugului cositoritului, iar statutele acestora reglementau, pe lângă organizarea internă, și marcarea obiectelor. Fiecare meșter era astfel obligat să utilizeze o marcă proprie.

Pentru specialiști, mărcile constituie elemente esențiale în identificarea nu doar a meșterului și a centrului de producție, ci și a calității materiei prime folosite. În expoziție sunt prezentate obiecte reprezentative din toate tipurile existente în colecție: pocale și căni ceremoniale de breaslă, căni cu forme și utilizări diverse, clondire, talere, farfurii, sfeșnice, statuete etc.

Prin formă, decor și ornamentație, piesele expuse ilustrează o diversitate de stiluri și tendințe artistice, de la goticul târziu, la Renașterea germană, baroc, rococo, până în secolul al XIX-lea când abundă producția de obiecte lucrate în maniera vechilor stiluri.

Printre cele mai spectaculoase obiecte din expoziție se numără talerul gravat (foto 2) datând din a doua jumătate a secolului al XVI-lea, realizat de meșterul Albrecht Preisseisin în celebrul atelier de la Nürnberg, sau talerul ornamental “Învierea” din secolul al XVII-lea, decorat în manieră renascentistă cu scena Învierii în partea centrală, iar pe bordură cu figuri de arhangheli purtând însemnele Patimilor, înscrise în medalioane perlate.

Expoziția este însoțită de un catalog ce repertoriază întreaga colecție de obiecte din cositor a Muzeului Național de Artă al României, pe tipuri de obiect, respectând cronologia meșterilor și atelierelor.

Triumful liedului

Revelatoare a comorilor acumulate de peste două secole pe fondul cântecului nostru de dor, Festivalul și Concursul Național al Liedului Românesc au situat aceste minunate creații, de mai mulți ani încoace, în contextul european, alături de liedul german, francez, italian.

O culminare a împlinirilor legate de aceste manifestări a fost prezentarea în premieră mondială în cadrul Anului Internațional George Enescu proclamat de UNESCO a integralei liedurilor compozitorului, înregistrarea acestora și interpretarea lor cu un mare succes în Europa, Japonia și America.

Revelatoare totodată de talente excepționale îndrumate de celebra soprană Mariana Nicolesco (foto 3), creatoarea acestor evenimente, Festivalul și Concursul au impus o rigoare stilistică specifică acestui rafinat gen muzical, rigoare fundamentală și pentru interpretul muzicii de operă. “Cultivând liedul și dobândind măiestria cerută de legato și de belcanto, declară Mariana Nicolesco, mulți dintre tinerii noștri artiști au atins în prezent un nivel al expresiei artistice demn de cele mai prestigioase scene ale lumii”.

Ediția 2011 a Festivalului și Concursului a adus o lumină nouă în relația dintre cântecul de dor, liedul românesc și liedul maghiar, celebrat mai ales prin prisma creației lui Franz Liszt la 200 de ani de la naștere și a lui Béla Bartók, la 130.

“Numai la filmele românești se văd asemenea cozi…”

… A spus portarul Filmotecii spaniole, văzând îmbulzeala de la Cinematograful madrilen Doré. Aici, în perioada 13-30 decembrie 2011, ICR Madrid și Filmoteca Españolaorganizează cea de-a doua ediție a Zilelor Filmului Românesc (foto 4).

În cadrul festivalului au fost și vor fi proiectate nouă lungmetraje: un ciclu de autor al regizorului Radu Muntean – Hârtia va fi albastră, Furia, Boogie și avanpremiera filmului Marți, după Crăciun -, documentarele Autobiografia lui Nicolae Ceaușescu, regia: Andrei Ujică și Metrobranding-O poveste de dragoste între oameni și obiecte de Ana Vlad și Adi Voicu; avanpremiera filmului Bună! Ce faci?, regia: Alexandru Maftei, Morgen, regia: Marian Crișan și Aurora, regia: Cristi Puiu.

Marți seara, înainte de Crăciun, la Cine Doré din Madrid, sute de persoane au stat la coadă pentru a vedea, în prezența regizorului Radu Muntean, proiecția filmului mult premiat în Spania, Marți, după Crăciun. La o discuție relaxată înainte de a intra în sală, cu portarul Filmotecii Spaniole, instituția-gazdă a evenimentului, acesta se plângea că, din cauza cumpărăturilor pentru Crăciun, vin mai puțini spectatori la filme. Unul dintre invitați i-a arătat totuși coada care ocolea holul și intrarea în clădire, iar acesta a răspuns: Asta pentru că e un film românesc, doar la filmele românești se pot vedea asemenea cozi.

Filmul lui Radu Muntean a fost prezentat elogios de Roberto Cueto, cunoscut critic de film, cronicar în Cahiers du Cinema și selecționer al Festivalului Internațional de Film de la San Sebastian. Spectatorii, care au umplut până la refuz sala mare a Cine Doré, cinematograful Fimotecii spaniole, nu doar că au aplaudat, dar i-au pus o mulțime de întrebări regizorului român după proiecție, întrebări care au mers până la detalii tehnice.

Zilele acestea se află la Madrid și regizorul Alexandru Maftei, autorul filmului Bună, ce faci și actrița principală, Dana Voicu. Sâmbătă seara va avea loc premiera acestui film, în prezența invitaților români și a criticului de film spaniol Javier Tolentino, gazda celei mai populare emisiuni de film de la Radio Nacional de España.

După cum se vede, în Spania, a șaptea artă chiar vorbește românește, așa cum inspirat au afirmat, în presă, cronicarii spanioli.

Cel mai faimos detectiv din lume se află în România

Din 23 decembrie Sherlock Holmes 2: Jocul umbrelor (foto 5) poate fi vizionat în premieră ân cinematografele: Hollywood Multiplex (București și Oradea), CinemaPRO, Movieplex, The Light Cinema, Grand Cinema Digiplex – Băneasa, Glendale Studio (București), Cinema City (Cotroceni, Sun Plaza, Cluj, Arad, Galeria Arad, Bacau, Braila, Baia Mare, Timișoara, Iași, Pitești, Târgu Mureș), Cityplex (Constanța, Tulcea, Brașov, București), Odeon Cineplex Cluj, Cinema Cortina (Oradea), Centrul Cultural Eugen Ionescu (Slatina), Grand Mall Cinema (Satu Mare), Patria (Bucuresti și Craiova), Cinema Florin Piersic (Cluj) și Cinema Premiera (Ploiești).

Robert Downey Jr. reia rolul celui mai faimos detectiv din lume, Sherlock Holmes, iar Jude Law revine în rolul formidabilului său partener, Dr. Watson în Sherlock Holmes 2: Jocul Umbrelor.

Sherlock Holmes a fost întotdeauna cel mai deștept om din încăpere … până acum. O noua minte criminală este în libertate – Profesorul Moriarty (Jared Harris)- și nu numai că îi este egal lui Holmes ca intelect, dar capacitatea lui de a face rău, combinată cu lipsa conștiinței ar putea să îi confere un avantaj asupra renumitului detectiv. Când Prințul Încoronat al Austriei este găsit mort, probele, așa cum le-a interpretat Inspectorul Lestrade (Eddie Marsan), duc spre sinucidere. Dar Sherlock Holmes deduce că prințul a fost victima unei crime – o crimă care este doar o mică piesa dintr-un puzzle mult mai mare și mult mai monstruos, pus la cale de Profesorul Moriarty.

O trupă cu 80 de milioane de albume vândute ajunge în România

După Motorhead, Project Events anunță una din marile surprize ale ediției OST FEST 2012: Motley Crue! Pe 15 iunie, pentru prima oară în România, vor urca pe scena de la Zone Arena pentru un show ce se anunță incendiar: Vince Neil, Tommy Lee, Mick Mars și Nikki Sixx – membrii fondatori ai formației (foto 6). Controversată dar și adulată, trupa Motley Crue a reușit să vândă de la înființarea sa în 1981 până azi, peste 80 de milioane de albume. Motley Crue este o trupă de glam metal, care a reușit să-și câștige respectul fanilor americani odată cu lansarea primului lor album “Too Fast For Love”. Rasfățată în America și așteptată cu nerăbdare de iubitorii de heavy metal de pe toate continentele, Motley Crue a marcat istoria anilor ’80 cu albume precum ‘”Shout at the Devil” (1983), “Theatre of Pain” (1985) si “Girls, Girls, Girls” (1987). Implicarea membrilor trupei în numeroase scandaluri ce au avut în prim-plan consumul de alcool și droguri a adus o perioadă de declin, dar după 1988, când toți membrii trupei au intrat într-un program de dexintoxicare, MC revine în forță pe piața muzicală cu două albume: “Dr. Feelgood” și “Motley Crue”. Acesta din urmă, lansat în 1994, a reprezentat marele succes comercial al trupei și a intrat în topul Billboard 200 direct pe poziția cu numărul 7. Au urmat apoi “Generation Swine”, “New Tattoo” și “Saints of Los Angeles” în 2008. Printre piesele celebre ale trupei se numara: “If I Die Tomorrow”, “Wild Side”, “The Saints of Los Angeles”, “Girls, Girls, Girls” sau “Dr. Feelgood”. Fiecare concert al trupei este unic, pregătit cu minuțiozitate de către membrii săi și, iată, a venit și rândul românilor să se bucure live de spectacolul ce reușește să creeze isterie în rândul fanilor din toată lumea.