Versiunea completă
Business Internaţional

Criza obligă Biserica Ortodoxă din Grecia la reformă

Legăturile strânse dintre statul grec și Biserica Ortodoxă se transformă dintr-o binecuvântare într-un blestem pentru guvernul împovărat de datorii, care se chinuie să finanțeze această instituție, tocmai în aceste vremuri în care grecii sărăciți de criză au atât de mare nevoie de activitatea caritabilă a bisericii.

Andreea Mindrila · 28 mai 2012 · 5 min de citit

Legăturile strânse dintre statul grec și Biserica Ortodoxă se transformă dintr-o binecuvântare într-un blestem pentru guvernul împovărat de datorii, care se chinuie să finanțeze această instituție, tocmai în aceste vremuri în care grecii sărăciți de criză au atât de mare nevoie de activitatea caritabilă a bisericii.

Privată de bani după ce statul a tăiat drastic cheltuielile, biserica profund con­servatoare caută noi surse de finanțare. În pofida spiritului întreprinzător, cum este cazul unei mănă­stiri care vrea să construiască un parc de energie solară, numărul preoților se reduce, salariile celor care rămân sunt tăiate, iar bisericile se chinuie să ofere în continuare mese gratuite nevoiașior, tot mai numeroși din cauza șomajului care a atins cote record și a sărăciei, scrie Thomson Reuters. “Casieriile sunt goale și întregul sistem este în colaps”, spune Ignatios Stavropoulos, un pre­ot modern care are propia pagină pe LikedIn, o rețea de socializare pentru profesioniști.
Pământ și taxe în schimbul salariilor
Statul a convenit printr-un acord pe 60 de ani să plătească salariile preoților, primind în schimb foarte multe dintre proprietățile bisericii, inclusiv terenuri. Acest lucru în­seamnă că guvernul trebuie să plătească salariile a mai mult de 10.000 de preoți, echivalentul a 190 milioane de euro anual, ceea ce împovărează și mai mult bugetul suprasolicitat al țării.
Remunerația unui preot paroh este de circa 1.000 de euro pe lună. Atena va plăti salariul unui singur preot care înlocuiește zece preoți care s-au pensionat sau au murit, ceea ce creează deficite în parohiile izolate în timpul acestei recesiuni, atunci când oamenii au cel mai mult nevoie de ajutorul unui slujitor al Domnului.
Spre deosebire de unele țări din nordul Europei unde influența religiei este tot mai scăzută, în Grecia biserica are un rol important în viața oamenilor. Preoții cu barbă, îmbrăcăți în robe negre, lungi, sunt o imagine obișnuită pe străzile grecești, iar credința ortodoxă este recunoscută de Constituție ca fiind religia oficială în Grecia. Potrivit sondajelor de opinie, 80% dintre respondenți cred în Dumnezeu, grecii fiind printre cei mai credincioși oameni din Europa, deși mulți dintre ei nu merg frecvent la biserică. Atitudinea față de biserică este diferită, instituția fiind criticată pentru legăturile prea strânse cu statul. Mulți oameni cred că biserica are foarte multe proprietăți, plătește taxe și impozite scăzute și în general nu contribuie cu cât ar trebui, în condițiile în care facturile grecilor au crescut foarte mult ca urmare a condițiilor de austeritate impuse de acordul de bailout cu UE și FMI. Biserica respinge astfel de păreri.
În ultimele decenii, biserica a transferat 96% din proprietățile sale în proprietatea statului, iar anul trecut a plătit taxe de 12,6 milioane de euro, reprezentanții instituției subliniind că biserica nu este tratată diferit față de altă organizație non-profit.
Pentru a acoperi lipsa preoților, episcopii permit celor care nu au pregătire religioasă să slujească, dar acești voluntari nu primesc un salariu plătit de stat și nu poartă vestimentația specifică. “Preoții din satele mici care s-au pensionat sau au murit nu sunt înlocuiți de alți preoți, iar în curând vom avea o problemă gra­vă”, spune părintele Irinaios. Numărul porțiilor de mâncare oferite în Atena s-au dublat anul trecut Biserica a început să-și reducă deja cheltuielile operaționale, pentru a putea face față costurilor cu activitățile caritabile. Instituția religioasă a cheltuit anul trecut 96 milioane euro pentru cele 700 de organizații caritabile pe care le conduce. “Criza nu ne afectează doar activitatea caritabilă, ci afectează întreaga existență a acestor organizații”, spune episcopul Efstathios al Spartei. Economiile de cheltuieli se fac pe toate nivelurile. Comenzile bisericilor pentru lumânări au scăzut cu 40% în perioada sărbătorilor pascale din acest an, spune un vânzător de articole religioase din provincia Arcadia.
Porțiile de mâncare oferite în Atena aproape că s-au dublat anul trecut, ajungând la 10.000 pe zi fără a lua în considerare cele 3.000 de pachete de mâncare trimise lunar familiilor nevoiașe, spune părintele Vassileios Hatzavas care conduce fondul de ajutorare a săracilor din cadrul Arhiepiscopiei de la Atena, în con­dițiile în care șomajul a atins un nivel record.
Clericii caută tot mai mult surse alternative de venit, din cauza măsurilor de austeritate impuse de guvern.
Lipsa banilor și litigiile legate de multe proprietăți imobiliare au determinat biserica să caute cooperarea municipalităților și a afacerilor private, spune Hatzavas.
Biserica a trimis pentru prima dată luna trecută o delegație oficială la un târg de turism religios din Rusia, cea mai mare țară creștin-ortodoxă din lume și o destinație turistică importantă. Mănăstirea Penteli din apropierea Atenei intenționează să construiască un parc solar pentru a atrage subvenții de la produ­cătorii de energie din surse regenerabile. Unii preoți au mers mai departe în încercarea de a obține cât mai multe fonduri, așa cum este și cazul lui Efraim, starețul mănăstirii Vatopedi, veche de o mie de ani.
Efraim este artizanul unui plan de acum șase ani prin care călugării de la mănăstirea de pe Muntele Athos, o enclavă independentă ortodoxă, i-au convins pe oficialii guverna­mentali să facă schimb de terenuri agricole ieftine pentru propretăți imobiliare în Atena.
Efraim a fost acuzat de afaceri frauduloase, procurorii spunând că acest lucru a costat statul zeci de milioane de euro.
Fără a lua în considerare afacerea Vatopedi, criza oferă bisericii șansa de a fi mai puțin dependentă financiar de stat, așa cum au făcut acum zeci de ani alte biserici. “Pentru biserică, aceasta este o chestiune de supraviețuire”, spune Stavropoulos.
Citește și