Criza politica din Olanda, finalizata cu demisia guvernului

Regina Beatrix a Olandei l-a insarcinat pe fostul premier Ruud Lubbers sa inceapa negocierile pentru formarea guvernului minoritar provizoriu, dupa ce premierul in exercitiu, Jan Peter Balkenende a prezentant la finele saptamanii demisia intregii echipe executive.
Gestul lui Balkenende a survenit unei dezbateri aprinse in privinta imigratiei, care a dus la o criza politica majora. Guvernul minoritar, care va fi format cel mai probabil, din partidul crestin-democrat-CDA, condus de Lubbers, si partidul liberal-VDD, condus de Balkenende, va functiona pana in luna noiembrie, atunci cand se vor organiza alegerile anticipate, dupa estimarile lui Lubbers.
Balkenende a inaintat reginei demisia guvernului sau, dupa ce partidul D66, cel mai mic partid din coalitia aflata la putere si care detinea 3 mandate ministeriale in Cabinet, s-a retras de la guvernare. D66 a apelat la aceasta masura dupa ce a cerut demisia ministrului imigratiei si integrarii, Rita Verdonk, acuzand-o de proasta administrare a “afacerii deputatei Ayaan Hirsi Ali”, de origine somaleza, insa aceasta a refuzat, iar premierul nu a demis-o.
Scandalul politic a inceput cu o luna si jumatate in urma, cand Verdonk, cunoscuta pentru pozitiile sale drastice impotriva imigratiei, a cerut retragerea cetateniei olandeze a lui Hirsi Ali, dupa ce au aparut dovezi conform carora deputata ar fi mintit asupra numelui si datei sale de nastere in cererea de azil politic, completata in 1992. Verdonk a declarat la vremea aceea ca, de fapt, Ali “nu a avut niciodata cetatenie olandeza”. A doua zi, Hirsi Ali a renuntat la mandatul sau de deputat.
In fata presiunii exercitate de formatiunile politice si opinia publica, la inceputul saptamanii trecute ministrul a revenit asupra deciziei si a anuntat Parlamentul ca Ayaan Hirsi Ali poate sa-si pastreze cetatenia olandeza, chiar daca a mintit asupra datelor sale personale atunci cand a cerut azil politic in Olanda pentru a scapa de o casatorie aranjata in tara sa de origine.
Ministrul si-a motivat decizia afirmand ca Hirsi Ali a actionat in mod legitim atunci cand a utilizat ca nume de familie numele bunicului sau si nu pe cel al tatalui sau, Hirsi Magan, legea permitand acest lucru.
Reprezentantii partidului de centru D66 au afirmat insa ca ministrul si-a pierdut orice urma de credibilitate, iar atunci cand aceasta nu a fost demisa, D66 a declarat ca refuza sa sprijine un guvern din care aceasta face parte.
Dupa ce ministrii din partidul D66 si-au inaintat demisia, Balkenende nu a avut alta solutie decat sa dizolve intregul Executiv. “Este trist ca am ajuns in acest punct. Dar stim ca asa este in politica”. Este pentru a doua oara cand Balkenende inainteaza demisia echipei sale guvernamentale, prima oara fiind in 2002, la doar trei luni de la formarea acesteia.
Presa olandeza a criticat dur solutia aleasa de Balkenende. “Proasta gestionare a afacerii a transformat cazul Hirsi Ali intr-o bomba cu explozie intarziata. Daca Balkenende este laudat pentru politica energica din domeniul reformelor, gestiunea nu este deloc punctul sau forte”, relateaza publicatia De Volkskrant. Cotidianul Het Financieele Dagblad considera ca premierul a luat “o decizie costisitoare” si ca acestuia nu-i mai ramane decat “sa-si planga soarta”.
Se pare ca si electoratul va sanctiona drastic prestatia formatiunilor de dreapta si politicile impotriva imigratiei promovate de acestea. In fata iminentelor alegeri anticipate, conform ultimelor sondaje, olandezii sunt decisi sa aduca la putere opozitia de stanga. Partidul Laburist ar obtine 44 din cele 150 de mandate parlamentare, surclasand atat formatiunea crestin-democrata, care ar obtine 33 de locuri, cat si pe cea liberala, care nu ar obtine mai mult de 38 de mandate.
“Actualele sondaje arata ca am putea avea un guvern de stanga, desi cursa va fi stransa”, a afirmat economistul Aline Schuiling.
Situatia nu este insa deloc simpla, pentru ca laburistii, in cazul in care vor obtine cele mai multe voturi si vor forma o alianta cu socialistii si ecologistii, vor mai avea nevoie de inca zece locuri pentru a obtine majoritatea in Parlament.
Actualul mandat al Parlamentului ar fi trebuit sa se incheie in mai 2007.