Croația – impact economic asupra UE?

A trecut aproape o lună de când Croația a devenit a 28-a membră a Uniunii Europene, cu drepturi depline. Impactul aderării Croației e mai mult sentimental pentru UE, este un eveniment simbolic, practic este vorba de al doilea stat din fosta Iugoslavie care aderă la Uniunea Europeană, după Slovenia în 2004. Croația este de asemenea un punct central în stabilitatea Balcanilor de Vest. Uniunea Europeană încearcă acum să transmită un mesaj general, acela că procesul de extindere a UE este ceva real, palpabil.

Croația e o țară mică dacă ne referim la întregul UE, cu populația de sub 1% din populația europeană. Din punct de vedere al reprezentării în instituțiile europene, Croația are acum 12 deputați europeni, comparativ cu România care are 33.

Noul stat membru are însă de înfruntat o serie de provocări, de la problemele economice, până la cele care decurg din faptul că va trebui să protejeze cea mai lungă frontieră externă a UE. Economia Croației se bazează în principal pe industria ușoară, fiind un important producător de vinuri, și pe servicii, turismul reprezentând pentru țară o sursă importantă de venituri. La acest capitol, intraducerea vizei pentru turiștii ruși și turci e posibil să afecteze veniturile.

Sectorul industrial este dominat de construcții de nave, un mare procent fiind exportat, prelucrarea produselor alimentare și industria chimică, în timp ce agricultura reprezintă abia 6% din producția economică totală. Sectorul economic a fost puternic influențat și în cazul Croației de criza mondială. Conform The Economist, cu toate acestea, Croația intră în UE mult mai pregătită decât au fost în 2007 Bulgaria și România.

Portofoliu în cadrul Comisiei Europene

Existau inițial speculații pentru alocarea portofoliului turismul noului comisar din partea Croației, însă aceasta deține începând din 1 iulie 2013, Portofoliul Protecției Consumatorului. După ce Barroso a oferit acest portofoliu lui Neven Mimica, atribițiile comisarului însărcinat cu politica europeană de Sănătate și Protecția Consumatorilor deținut de maltezul, Tonio Borg, vor fi împărțite în două. Mimica este economist de profesie, un specialist de încredere, pe care l-am cunoscut personal încă din 2002 in mediul Bruxelles-ului european.

Poziționarea în cadrul UE

Există voci care contestă aderarea Croației la Uniunea Europeană, considerând că o economie cu probleme atrage în continuare probleme întregii Uniuni Europene.

Companiile croate, intrate pe piața unică, pe lângă oportunitățile și beneficiile pe care le vor avea la dispoziție, trebuie să înfrunte o concurență mult mai acerbă. Până în prezent, Croația avea relații de export cu alte state europene, dependentă fiind în special de Italia, afectată la rândul ei de criză.

Ca soluții, specialiștii sugerează insistarea pe măsurile pentru încurajarea exporturilor, pentru a evita riscul ca economia Croației să fie bazată pe un singur sector, cel al turismului. Acesta este în prezent cel mai mare “angajator” al țării. Guvernul croat ar vrea să investească majoritatea fondurilor pentru crearea infrastructurii feroviare, amenințată de companiile concurente, în special cele germane.

Șomajul afectează aproape 21 % din populația țării, una din cifrele cele mai mari din cadrul Uniunii Europene. În ceea ce privește salariul mediu lunar, Croația este înainte de 9 state membre ale UE (Republica Cehă, Estonia, Slovacia, Letonia, Polonia, Ungaria, Lituania, România și Bulgaria).

Zagrebul speră ca aderarea la UE să atragă investitori, totodată sprijinul financiar european pentru dezvoltare va fi important. Deși, Croația va fi nevoită să își alinieze întreaga economie la regulile jocului european. Se fac declarații că s-ar putea ca, Croația să ajungă “viitoarea Grecie”. Este important însă cum vor reuși să gestioneze statutul de stat membru. Am auzit asta și despre Portugalia, Belgia sau Franța acum un an-doi, dar la fel de bine am asistat și la spectaculoasa reprezentație a Polonie, ca dovadă a unei bune strategii.

Croația mai are de lucrat și la capitole despre care tot auzim, precum birocrația și corupția. Cu toate acestea, liderii croați speră adoptarea monedei “euro” cât mai curând, “în patru-cinci ani”, când problemele cauzate de criza financiară se vor fi ameliorat.

“Aderarea la Uniunea Europeană nu va rezolva toate problemele Croației, dar țările care s-au alăturat UE înaintea sa au progresat pe plan politic, social și în ceea ce privește reformele, iar acest lucru s-a întâmplat și în Croația de când aceasta și-a depus candidatura” după cum preciza președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso puțin înainte de data aderării.

Dan LUCA este directorul Rețelei Europene EurActiv și profesor la universități din Bruxelles, Gorizia (Italia), București și Cluj.