CSAT decide astazi participarea Romaniei la un eventual razboi

Consiliul Suprem de Aparare a tarii (CSAT) se intruneste, astazi, pentru a evalua “riscurile si vulnerabilitatile” pentru securitatea nationala, in lumina solicitatii SUA, adresata Romaniei a sprijini militar Statele Unite in razboiul impotriva Irakului.
Guvernul roman nu facuse public, pana ieri, continutul documentului, ci doar a admis existenta lui. Drept urmare nu este clar daca solicitarile SUA se rezuma la deschiderea spatiului aerian si la folosirea infrastructurii sau presupune si participarea efectiva la ofensiva militara sau la operatiunile de dupa razboi. Daca sunt luate insa in calcul cererile similare adresate de SUA tarilor vecine si aprobate deja de parlamentele acestor state, este de presupus ca sprijinul solicitat Romaniei consta in a deschide spatiul aerian, a oferi infrastructura aeroportuara si a participa cu cateva unitati la operatiunile de decontaminare radioactiva si chimica.
De pilda, Parlamentul de la Sofia a aprobat ca Bulgaria sa-si deschida spatiul aerian, sa puna la dispozitia coalitiei antiirakiene infrastructura militara si sa trimita o unitate de aparare NCB (nuclear, chimic, biologic) in tarile vecine Irakului. Slovacia si Cehia vor proceda similar, in vreme ce Ungaria face chiar mai mult, pregatind pe teritoriul sau combatanti irakieni care se opun actualului regim de la Bagdad.
Cum si cu ce va sprijini Romania, coalitia antiirakiana va fi decis astazi de CSAT. Seful Statului Major General, Mihail Popescu, a anuntat deja ca armata este pregatita sa participe la razboi cu trupe de decontaminare chimica, cu un batalion de infanterie si cu un pluton de politie militara.
In precedentul razboi, in 1991, Romania a trimis in Golf un spital de campanie cu personalul aferent si a participat cu cateva unitati de pompieri militari la stingerea sondelor din Kuwait, bombardate de irakieni.
Premierul Adrian Nastase a anuntat, la sfarsitul saptamanii trecute, infiintarea unui “grup de lucru” care urmareste evolutia crizei din Irak. Acesta grup, format din reprezentantii MAE, MI, MApN, SRI si SIE, s-a reunit deja pentru a examina solicitarea SUA. Potrivit unui comunicat al Guvernului discutiile s-au referit la capacitatile si mijloacele civile si militare pe care Romania, in calitate de tara invitata la NATO, este in masura sa le angajeze pentru sustinerea eforturilor internationale de combatere a terorismului. Propunerile grupului vor fi transmise, astazi, CSAT.
Armata americana va putea survola spatiul aerian si va putea folosi bazele militare din Romania fara o noua aprobare a Parlamentului, intrucat  o astfel de decizie a aprobata deja de legislativul de la Bucuresti, in 2001, a declarat, la sfarsitul saptamanii trecute, presedintele Comisiei de politica externa a Senatului, Gheorghi Prisacaru.
“Daca solicitarile de sprijin, in eventualitatea unui conflict, se refera numai la nevoia de sprijin de survol si de folosirea bazelor, nu mai este nevoie de o alta aprobare a Parlamentului, pentru ca aceasta este acoperita de vechea rezolutie privind lupta impotriva terorismului. Daca vor fi cereri suplimentare, probabil va fi nevoie – asta va hotari CSAT – de o noua discutie in Parlamentul Romaniei”, a spus Prisacaru.
Hotararea privind participarea Romaniei, impreuna cu statele membre NATO, la actiunile de combatere a terorismului international a fost adoptata de Parlament pe 19 septembrie 2001, la o saptamana dupa atentatele teroriste de la Word Trade Center. Potrivit hotararii, Romania pune la dispozitia NATO, in sprijinul unei eventuale operatiuni de raspuns impotriva terorismului, facilitatile oferite de spatiul aerian, terestru si maritim national.
Potrivit expertilor militari, cele mai potrivit facilitati pentru avioanele americane si NATO aflate la bazele din Italia si Germania vor fi, in caz de razboi, aeroporturilor de la Giarmata, Otopeni militar, Fetesti si Mihail Kogalniceanu precum si portul Constanta.

Paza sporita la obiectivele strategice
Concomitent, autoritatile de la Bucuresti se pregatesc sa faca fata riscurilor ce decurg din angajarea de partea coaitiei antiirakiene.
Premierul Adrian Nastase a cerut “intensificarea masurilor antiteroriste” la obiectivele strategice din Romania. Masurile sunt valabile la obiectivele energetice, inclusiv cele electro-nucleare, in transporturi, in aeroporturi, la unitatile din industria de aparare, la combinate chimice si petrochimice, la societati constructoare de masini si de telecomunicatii, dar si la “obiective religioase”.

MAE: Romani, plecati din Irak
Minsterul Afacerilor Externe a recomandat tuturor cetatenilor romani sa evite deplasarile in Irak si zonele adiacente. MAE cere romanilor aflati deja in zona sa aiba in vedere repatrierea de urgenta sau parasirea acestui teritoriu. MAE recomanda celor in cauza sa-si verifice din timp documentele de calatorie, resursele financiare necesare unei deplasari de urgenta, si sa urmareasca buletinele de stiri romanesti si internationale. MAE si-a rechemat, deja, o parte a personalului diplomatic de la  Bagdad.

Iliescu: “lucrurile converg spre razboi”
CSAT Ion Iliescu a apreciat, saptamana trecuta, ca in Irak  “lucrurile converg spre razboi”. Iliescu a afirmat ca probele impotriva Irakului prezentate de secretarul de stat american Colin Powell in Consiliul de Securitate al ONU sunt “convingatoare”, demonstrand ca inspectorii ONU nu au beneficiat de colaborarea responsabililor irakieni. “Ar fi fost de preferat o solutie politica, dar nu este benefica nici mentinerea unei situatii care pericliteaza permanent securitatea regionala”. Romania “are obligatia morala” sa fie “aliat pana la capat” al NATO si SUA, a spu presedintele.