Cu numiri în CA-uri de tip Gogu de la Poșta Română, Guvernul distruge companiile de stat

Ionuț Gogu, consilierul ministrului comunicațiilor Valerian Vreme, partener de afaceri al soției acestuia din urmă, a plecat din Consiliul de Administrație al Poș­­­­tei Române în urma unui articol apă­rut în ZF, dar situația relevă încă o dată maniera discreționară în care demnitarii își numesc rudele sau foștii parteneri de afaceri ori angajați în posturi-cheie.

Economiștii spun că numirile politice în funtea companiilor de stat au consecințe dezastruoase pentru economie, iar situația nu poate fi reglementată decât printr-o transparență maximă și definirea unui minim nivel de competență profesională față de opacitatea aproape totală care însoțește acum astfel de numiri. Consiliul de Administrație este vital în orice companie, pentru că are man­dat din partea acționarilor să numească directorul general, să aprobe politicile acestuia, să verifice respectarea bugetului, eficiența cheltuielilor și să tragă la răspundere executivii pentru eventualele abuzuri.

Ionuț Gogu (31 de ani), membru în Consiliul de Administrație al Poștei până joia trecută, potrivit unui comunicat al Ministerului Comunicațiilor, este și acționar la o firmă controlată de către soția ministrului comunicațiilor – UM-Soft care are afaceri cu mai multe instituții publice, iar până anul trecut a fost administrator al companiei la care a fost acționar ministrul Valerian Vreme.

“Mandatul lui Ionuț Gogu în Consiliul de Administrație al Poștei Române a fost de doar două luni, iar pentru a elimina orice interpretare forțată, precizăm că retragerea sa are la bază motive strict personale. Prezența acestuia în Consiliul de Administrație al Poștei Române a fost perfect legală, Gogu neavând nicio incompatibilitate, potrivit tuturor legilor în vigoare”, susținea vineri Ministerul Comunicațiilor când anunța demisia lui Gogu (care s-ar fi petrecut cu o zi înainte, adică în exact ziua în care ZF îl întreba pe ministru care sunt calitățile care l-au recomandat pe Gogu în CA al Poștei).

Potrivit Codului penal, fapta func­ționarului public care participă la luarea unei decizii prin care s-a realizat un folos material pentru o persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

Ministerul Comunicațiilor deține 75% din acțiunile Poștei Române controlând șase dintre cele nouă mandate ale Consiliului de Administrație, unde, prin semnătura ministrului, Ionuț Gogu a fost trimis să reprezinte statul.

În ultimii ani, compania Poșta Română a înregistrat pierderi de sute de milioane de euro.

Situația de la Poșta Română nu este unică. Predecesorul lui Vreme în fotoliul de ministru, Gabriel Sandu, a numit-o în ianuarie 2009 pe viitoarea sa soție în Consiliul de Administrație al Romtelecom. În urma apariției în presă a acestei istorii ea a fost schimbată, dar a continuat să fie consiliera personală a lui Gabriel Sandu.

Recent, mai precis pe 2 mai 2011, Ministerul Comunica­țiilor l-a numit în funcția de administrator și membru în Consiliul de administrație al companiei de stat SN Radiocomunicații pe Adrian Teodor Șușcă, 27 de ani, care este vicepreșe­dinte al departamentului de imagine și relații cu presa al Organizației de tineret din Brașov a PD-L. Șușcă este angajat și în funcția de consilier la Ministerul Comunicațiilor.

De cealaltă parte, companiile private primesc în board-ul lor oameni cu zeci de ani de experiență. De pildă, președintele Consiliului de Administrație al Orange România, cel mai mare operator telecom din România, este Andrei Chirică, ministru al comunicațiilor în trei guverne (1990-1994) și fost director adjunct în Direcția Generală a Poștelor și Telecomunicațiilor (din anul 1984). El a fost recrutat de Orange în 1997, an din care ocupă această funcție.

Un incident aparent fără legătură devine relevant din perspectiva unei discuții privind consecințele unor numiri politice în funcții importante. Săptămâna trecută 50 de copii din Galați au rămas blocați în Salina Slănic Prahova după ce liftul s-a defectat.

Situația a fost cât se poate de serioasă și problema care se pune este ce face conducerea companiei de se ajunge la situația ca viața unor oameni să fie pusă în pericol.

Ei bine, din conducerea acestei companii face parte din aprilie anul curent și Cezar Florin Bulacu, un tânăr de 27 de ani, absolvent al Universității Lucian Blaga, din Sibiu. Nu are o pregătire de specialitate, dar este fiul lui Romulus Bulacu, vicepreședintele PDL al Consiliului județean Vâlcea.

Academicianul Lucian Liviu Albu, directorul Institutului de Prognoză al Academiei Române, unul dintre cei mai cunoscuți experți în economie, arăta recent într-un articol publicat în ZF că numirile politice au efecte devastatoare în economie, că la un aparat birocratic deja anchilozat efectele negative ale numirilor politice sunt inimaginabile.

Recent, academicianul și economistul canadian Yvan Allaire arăta că Guvernul român ar trebui să numească în companiile de stat membri independenți care nu au niciun interes în compania respectivă. Teoria profesorului canadian este că, mai ales în această situație de criză, o companie de stat bine guvernată poate deveni extrem de profitabilă: “O companie de stat guvernată și bine gestionată oferă beneficiile eficienței ei tuturor cetățenilor unei țări, nu numai acționarilor ei”.

Potrivit lui Allaire, prin “independență” se înțelege faptul că un membru al consiliului sau orice persoană aflată în legătură cu el nu are niciun interes personal să influențeze deciziile respectivei întreprinderi de stat, nu primește recompense bănești în afara celor anunțate public și care i se cuvin în calitate de membru al consiliului de adminis­tra­ție. În Occident, în CA-urile marilor companii de stat sau la care statul este acționar sunt profesori universitari, experți cu doctorate recunoscuți în mediile de specialitate.

Or, tocmai lipsa de transparență o reproșează analistul Liviu Voinea, directorul executiv al Grupului de Economie Aplicată, companiilor de stat.

Voinea, la rândul său membru în CA al Eximbank, lucrează la un studiu referitor la profilul oamenilor care fac parte din consiliile de administrație ale principalilor 100 de jucători din piața românească, între care se regăsesc și 21 de companii de stat.

“Nu am reușit să identificăm membrii consiliilor de administrație la Electrica și la Romsilva nici după un an de căutări. Companiile nu ne-au răspuns, cum a procedat, de altfel, și Ministerul Economiei”, spune Voinea.

Dacă numărul membrilor unui consiliu de administrație al unei companii private este, în medie de cinci, în companiile de de stat el este de 10, spune Voinea.

Radu Georgescu, Gecad, despre ce înseamnă un membru de board: Cât de tare este să fii CEO al unei companii și să te poți vedea o dată pe lună cu un foarte bun finanțist din boardul companiei

Radu Georgescu, unul dintre cei mai cunoscuți antreprenori români, spune, într-o postare pe blogul personal, că boardul (Consiliul de Administrație) “este unul din cele mai importante, eficiente, dar mai ales nefolosite resurse la îndemâna CEO-ului, pentru a face compania să funcționeze la turație maximă”. “Cât de tare este să fii CEO al unei companii și să te poți vedea o dată pe lună cu un foarte bun finanțist, care să te sfătuiască despre cum să gestionezi finanțele companiei, cu un foarte experimentat om de internet, care să poată gândi businessul din acest punct de vedere, și, mă rog, în funcție de caracteristicile specifice ale companiei tale, cu oameni inteligenți în domenii diferite, dar legate intrinsec de ce faci tu acolo. Este ca un grup de consultanți personali care te feresc să faci greșelile atât de evidente pe care nu le vezi pentru că ești mult prea aproape de operațiunile și problemele zilnice. Este un grup de oameni care poate veni cu idei noi sau poate confirma (sau nu) ideile interne ale companiei”, scrie Georgescu.

Prin lege (“o lege a modernizării întreprinderilor de stat”), Guvernul ar trebui să oblige CEC-ul și întreprinderile de stat să adopte cele mai perfecționate principii și procese de guvernanță, afirmă într-o opinie trimisă recent către ZF doi profesori de la școli prestigioase de business din străinătate, Yvan Allaire și Mihaela Fîrșirotu:

“1. Guvernul ar trebui să numească un consiliu de administrație ai cărui membri să fie în majoritate independenți; prin “independență” se înțelege faptul că un membru al consiliului sau orice persoană aflată în legătură cu el nu are niciun interes personal să influențeze deciziile respectivei întreprinderi de stat, nu primește recompense bănești în afara celor anunțate public și care i se cuvin în calitate de membru al consiliului de administrație.

2. Orice tranzacție între companie și o entitate sau individ legate de consiliu sau management (related-party transactions) trebuie să fie făcută publică; acel membru al consiliului sau al managementului care are un interes într-o astfel de tranzacție nu trebuie să participe la discuții și să ia decizii privitoare la tranzacție.

3. Trebuie să fie creată o comisie de audit precum și un comitet de guvernanță și etică, întreprinderile de stat trebuie obligate să accepte auditarea de către firme de audit recunoscute pe plan internațional.

4. Trebuie să i se ceară consiliului de administrație adoptarea unui cod de etică care să fie publicat pe site-ul de pe internet al întreprinderii și în raportul ei anual.

5. Trebuie să i se dea consiliului de administrație responsabilitatea de a numi și fixa remunerația cadrelor superioare ale companiei, dar cu aprobarea guvernului.

6. Trebuie impusă transparența deplină; în mod special, întreprinderile de stat ar trebui:

• să publice un raport anual disponibil pe site-ul lor internet conținând toate informațiile relevante despre operațiunile și indicatorii lor de performanță;

• rapoartele lor financiare trebuie verificate de firme de audit externe;

• raportul trebuie să mai conțină toate informațiile despre întreaga retribuție a membrilor consiliului și a cadrelor superioare, expertiza și experiența membrilor consiliului de administrație, statutul lor de (ne)independenți, codul de etică sau orice tranzacție care implică părți legate;să depună raportul anual în parlament cu trei luni înainte de încheierea anului fiscal al companiei de stat;

• președintele consiliului și președintele-director general (CEO) trebuie să se prezinte înaintea comisiilor de specialitate ale parlamentului pentru a răspunde tuturor întrebărilor și problemelor legate de performanța lor.

Mesajul nostru către Guvernul României este simplu:

• nu vă lăsați presați și împinși să implementați politici depășite de vreme și expirate; apucați-vă tare de lucru pentru a îmbunătăți guvernanța întreprinderilor de stat ale țării.

• întreprinderile voastre de stat bine guvernate sunt singurele pârghii de control al suveranității economice și politice a țării care v-au mai rămas.

Aveți o datorie fiduciară și morală să nu le lăsați din mână!”

Yvan Allaire este profesor academician, Ph.D. (MIT) și președintele Institutului de guvernanță a întreprinderilor private și publice (Canada)
Mihaela Fîrșirotu este profesor, Ph.D. (Mc Gill), Facultatea de management, UQUAM (Canada)