Cu picioarele pe parchet

Odată instalată criza în 2008, aceasta nu a dat peste cap numai piața imobiliară sau pe cea a mobilei, ci tot ce ține de amenajări interioare, categorie în care intră și parchetul.

Anul trecut, spre exemplu, segmentul parchetului laminat (acoperit cu melamină, o substanță plastică rezistentă), cel mai important din piață, s-a ridicat la 13 milioane de metri pătrați, nivel similar cu cel din 2009, potrivit estimărilor revistei Business Construct, pe baza discuțiilor cu jucătorii. Față de recordul din 2008 însă, când în România s-au vândut 18 milioane de metri pătrați de parchet laminat, piața a marcat un declin de 27%. Procent semnificativ, care va fi cu greu recuperat, având în vedere că economia nu a ieșit complet din recesiune. Reducerea puterii de cumpărare, creșterea șomajului și pesimismul în rândul cumpărătorilor s-au simțit în piața de parchet, care așteaptă vremuri mai bune. Dacă se ia un preț mediu de 50 de lei, ar rezulta că numai piața parchetului laminat, de 13 milioane de metri pătrați în volum, are o valoare de peste 150 de milioane de euro, astfel că firmele au pentru ce concura. Acest nivel este generat exclusiv de importuri, deoarece producătorii locali, câțiva la număr, au ezitat să se dezvolte pe această nișă. Separat a mai existat și varianta importurilor din China care aduce presiune pe preț și dă dureri de cap jucătorilor europeni.
Așteaptă vara. Scăderea de pe piața parchetului se vede și în magazine. Spre exemplu, într-o zi de vineri de la jumătatea lunii aprilie, la orele prânzului, timp de mai bine de 20 de minute la raionul de parchet din cadrul unui magazin de bricolaj din Capitală nu era niciun client. Probabil că abia în sezonul de vară, când va începe renovarea locuințelor, se vor dinamiza și vânzările de parchet. “În fiecare an, startul sezonului de vară aduce cea mai mare cerere, atât de la familiile care renovează, cât și de la companiile de construcții care intră într-o nouă etapă de proiect”, spune Alin Voicu, director de achiziții și logistică al companiei Ambient din Sibiu, firmă cu un rulaj de 104 milioane de euro anul trecut din vânzarea și distribuția de materiale de construcții și amenajări interioare. Pentru magazinele de bricolaj, parchetul nu aduce vânzări de zeci de procente, însă niciun magazin de profil important nu poate să nu includă în ofertă acest produs. În cazul austriecilor de la Baumax, care au o rețea de 14 magazine pe piața locală, parchetul reprezintă 0,5% din vânzări. Compania, care lucrează cu cinci producători de parchet, a avut anul trecut o cifră de afaceri de 138 mil. euro, astfel că vânzările de parchet s-au ridicat la circa 700.000 de euro.

Alin Voicu, director de achiziții și logistică al companiei Ambient din Sibiu: În fiecare an, startul sezonului de vară aduce cea mai mare cerere, atât de la familiile care renovează, cât și de la companiile de construcții care intră într-o nouă etapă de proiect. Parchetul laminat domină volumic în vânzări și este cea mai frecventă opțiune a clienților. Imediat după aceasta, cel stratificat din lemn esen­ță tare satisface cerințe mai speciale.
Scumpiri în ultimul an. Potrivit datelor strânse din magazine, prețul unui metru pătrat de parchet începe de 14,99 lei și ajunge la 230 de lei. Cumpărătorii spun că prețurile au crescut semnificativ în ultimul an, iar pe piață au început să-și facă apariția și produse mai ieftine, însă de o calitate mai slabă. “Cred că prețul a crescut cu mai bine de 10% într-un singur an”, spune Vasile M., un bărbat de 42 de ani care de mai mult timp se ocupă cu renovări de locuințe în Câmpina (Prahova), și care a observat la rândul său o scădere a cererii pentru renovări. El spune că în ceea ce privește parchetul contează grosimea și îmbinarea, iar preferința consumatorilor pentru parchetul laminat este observată și de către Alin Voicu de la Ambient. “Alături de gresie și faianță, parchetul reprezintă o categorie cheie. (…) Parchetul laminat domină volumic în vânzări și este cea mai frecventă opțiune a clienților. Imediat după aceasta, parchetul stratificat din lemn esență tare satisface cerințe mai speciale”, a mai spus Voicu. Ambient lucrează cu mai multe companii din domeniul parchetului, dintre care Egger, Barlinek și Harro, ultimul fiind adăugat recent în portofoliu.
Principalii jucători. Egger, Kronospan și Barlinek se numără printre cei mai mari jucători pe piața de parchet, care domină industria. Austriecii de la Kronospan, spre exemplu, nu produc parchet în România, ci preferă să importe, deși au pe piața locală mai multe unități de prelucărare a lemnului. Grupul austriac este prezent în România cu fabrici în zonele Brașov, Sebeș și Constanța, cea mai mare firmă fiind producătorul de plăci din lemn Kronospan Sebeș. Pe întreaga piață prelucrătoare a lemnului, firma austriacă și-a bugetat pentru anul acesta o cifră de afaceri de 290 de milioane de euro, cu 90% mai mult comparativ cu 2010. Portofoliul Kronospan include atât parchet laminat, cât și parchet HDD (High Definition Design) sau parchet furniruit. Compania nu a precizat la cât se ridică vânzările sale de parchet, însă acestea și-au menținut nivelul atât în 2009, cât și în 2010. Concurenții Kronospan pe piața lemnului, cei de la Egger, au și ei un portofoliu solid de parchet. Pe site-ul firmei sunt enumerate patru colecții de parchet. Cu o cifră de afaceri de peste 90 de milioane de euro în anul 2009 (din activitatea de producție plăci de la Rădăuți) și cu un profit de 4,1 milioane de euro, Egger livrează mai bine de jumătate din producție la export. Pe de altă parte, polonezii de la Barlinek (specializați pe pardoseli) au intrat pe piața românească în anul 2008, odată cu achiziția fostului producător Diana Forest din Bacău. La momentul preluării, Diana Forest avea o situație dificilă, astfel că din cele trei fabrici pe care le avea, una era închisă, iar acționarii se pre­găteau să facă același lucru și pentru celalte două unități. Miliardarul polonez Michal Solowow, cel care controlează Barlinek, a găsit însă că firma românească se potrivește cu strategia sa, astfel că a plătit 23 de milioane de euro pentru companie.
Investiții în producție. După schimbarea numele în Barlinek România (pe zidurile unității de producție din Bacău însă au rămas urmele literelor Diana Forest), au urmat și investițiile. Cele mai recente sunt cele anunțate în dublarea capacității de pro­ducție anul acesta la 500.000 metri pătrați. “Plănuim să începem investițiile în primele luni din anul 2011, iar pro­duc­ția maximă probabil că o vom atinge în al doilea trimestru al anului”, a spus Marek Janke, membru al consiliului director al Barlinek. Mărirea capacității de producție înseamnă de fapt o nouă linie, în care s-au investit 2,3 milioane de euro. Măsura de creștere a producției a venit ca răspuns la cererea mai mare în ultimele luni ale anului, care ar putea aduce primele semne de reviriment după o peri­oadă de câțiva ani de criză. Unii jucători speră chiar la o creștere de două cifre a sectorului anul acesta, pe fondul revenirii pieței de construcții. Însă această prognoză poate fi pusă sub semnul întrebării, deoarece în industria de prelucrare a lemnului în ansamblu, oamenii de afaceri se așteaptă la un recul anul acesta după o evoluție mai bună în 2010. Gerald Schweighofer, proprietarul firmei Holzindustrie Schweighofer din industria de prelucrare a lemnului, s-a arătat pesimist în ceea ce privește evoluția pieței în acest an, dar o primă concluzie se va putea trage abia la vară, când va începe sezonul renovărilor.