Culise de editor

La Editura ART urmeaza sa apara

 

Pierre Bayard– Cum se amelioreaza operele ratate?

Traducere din limba franceza de Nicolae Barna. Versuri talmacite de Serban Foarta. De la Joachim du Bellay la Marguerite Duras, unii dintre cei mai mari scriitori au cunoscut momente de slabiciune si au ratat unele dintre operele lor. Intrigi aberante, personaje lipsite de consistenta, stil bombastic si versuri schioape – aceste texte nu fac decat sa consterneze cititorul. Cum de s-a ajuns aici? Faptul de a incerca sa raspunzi la aceasta intrebare conduce la o interogatie, cu ajutorul psihanalizei, asupra misterelor actului creator. Daca opera perfecta, izolata in plenitudinea sa, nu prea are ce oferi reflectiei critice, opera ratata, prin chiar esecul ei, dezvaluie unele mecanisme ale geniului. Avand grija sa fie constructiv si sa extraga toate consecintele din ipotezele sale teoretice, acest eseu propune ameliorari concrete. Schimbari ale formei, variatii ale intrigii, deplasari ale personajelor dintr-o opera in alta, toate acestea permit, intre visul perfectiunii si delirul rescrierii, sa ne imaginam ceea ce ar fi putut fi aceste opere in lumi literare diferite.  

Pierre Bayard (n. 1954) este profesor de literatura franceza la Universitatea Paris VIII si psihanalist. Dintre lucrarile sale, amintim: Le Paradoxe du menteur. Sur Laclos (1993), Le Hors-sujet. Proust et la digression (1996), Qui a tué Roger Ackroyd? (1998), Comment parler des livres que l’on n’a pas lus? (Cum vorbim despre cartile pe care nu le-am citit), 2007.

La Editura Trei urmeaza sa apara  

Nancy Friday – Fantasmele erotice ale femeilor

Traducere din engleza de Ruxandra Comsa. Colectia Eroscop. O carte de referinta a literaturii feministe – o forta eliberatoare care adauga o noua dimensiune fanteziilor si vietii sexuale ale femeilor.
Fantasmele erotice ale femeilor a starnit la aparitie o furtuna de entuziasm si scandal. Femeile care citeau cartea ramaneau socate sa regaseasca in aceste pagini continutul secret al propriilor fantezii. Plina de scene vizuale extrem de intense, cu un limbaj deschis, ce sfideaza orice limita, Fantasmele secrete ale femeilor anuleaza rigori si tabuuri, cartea fiind considerata un studiu clasic al sexualitatii feminine. Astazi, milioane de femei se regasesc ideologic in bestsellerul semnat de Nancy Friday.
“Ca sa poata accepta ideea lui Nancy Friday – feminismul presupune eliberarea sexual” -, femeile din Romania trebuie sa-si asume fara resentimente dimensiunea pasiva, receptiva” (V.D. Zamfirescu).
Nancy Friday semneaza si cartea Fantasamele erotice ale b”rbatilor, publicata tot la Editura TREI.

La Editura Leda va aparea Sadie Jones – Proscrisul Luni, 5 ianuarie 2009, au fost anuntati castigatorii Costa Book Awards 2008. La categoria First Novel, cartea castigatoare este The Outcast de Sadie Jones, care va aparea la Editura Leda in primul trimestru al acestui an, cu titlul Proscrisul. In 2008, romanul s-a aflat si printre finalistii la Orange Broadband Prize. Comparata cu Ispasire de Ian McEwan si Ramasitele zilei de Kazuo Ishiguro, cartea are si influente din filmele-cult ale anilor ’50: Rebel Without a Cause (Rebel fara cauza, cu James Dean) sau The Wild One (Salbaticul, cu Marlon Brando). Este anul 1957 si Lewis Aldridge se intoarce acasa la Waterford, un oras mic din sudul Angliei. Are nouasprezece ani si de-abia a iesit din inchisoare. Intoarcerea sa va provoca o implozie nu numai in familia lui, ci si in intreaga comunitate. Tot atat de amenintatoare pe cat e de frumoasa, cartea Proscrisul face portretul devastator al ipocriziei dintr-un orasel de provincie si exploreaza constrangerile sociale si climatul de susceptibilitate si de refulare a sentimentelor din anii ’50, precum si impactul acestora asupra unui tanar, impunand-o pe Sadie Jones ca pe o voce noua, profunda, a literaturii britanice. Ideea cartii a fost aceea de a arata un om ranit, de care toata lumea se indeparteaza instinctiv, asa cum si in natura animalele fug de cei slabi si raniti: pe oameni ii sperie durerea profunda, de care au o teama ancestrala. “Din paginile elegantului roman de debut al lui Sadie Jones prind viata atat personajul principal, ranit si instrainat, cat si comunitatea meschina care il condamna”(Sunday Times). “Un roman elegant, subtil si obsesiv, care mi-a ramas in minte mult timp dupa ce l-am terminat. Sadie Jones are o cariera lunga inaintea sa” (Tracy Chevalier). “Jones descrie atmosfera opresiva a anilor ’50 cu o claritate inspaimantatoare si amenintatoare… Iata o impresionanta voce noua!” (Observer).
Sadie Jones s-a nascut la Londra, dintr-un tata scriitor si o mama actrita. Dupa terminarea scolii, a lucrat in productia de televiziune si a calatorit extensiv in America, Caraibe si Mexic, inainte sa se mute la Paris, unde a predat limba engleza si a inceput sa scrie scenarii. Intoarsa la Londra, a lucrat mult timp ca scenarista inainte de a scrie romanul sau de debut, The Outcast. Sadie Jones traieste la Londra impreuna cu sotul sau si cu cei doi copii ai lor.
La Editura Humanitas Fiction va aparea  

Ismail Kadare – Amurgul zeilor stepei

Traducere din limba albaneza de Marius Dobrescu, aparuta in colectia “Raftul Denisei”. Operele lui Ismail Kadare au fost publicate in peste 40 de tari. Autorul a fost nominalizat de mai multe ori la Premiul Nobel si a fost laureat, in 2005, al First Man Booker International Prize. Romanul autobiografic Amurgul zeilor stepei – scris intre 1962 si 1976, aparut in 1981 si urmand sa fie publicat pentru prima data in limba romana in februarie 2009 de catre Editura Humanitas Fiction in colectia “Raftul Denisei” – prezinta in paginile sale o perioada de rascruce atat pentru viata personala a lui Kadare, cat si pentru lumea literara sovietica din anii ’50. Naratorul, tanar albanez aflat la studii la Moscova, povesteste, cu amara ironie, intalnirile sale cu elita scriitorilor sovietici din epoca stalinista. Caminul Institutului Gorki este un soi de Turn Babel care adaposteste haosul betiilor viitorilor oameni de litere ai Uniunii. Studentul albanez e profund deceptionat de scriitorii rusi care, desi perfect constienti de ceea ce se petrece in realitate in URSS, prefera sa adopte teme pastoresti si accepta sa scrie la comanda odele pretinse de regimul sovietic. Insa voalul aparentelor va fi inlaturat odata cu declansarea unei intense campanii de insulte impotriva laureatului Premiului Nobel, Boris Pasternak. Prin intermediul mass-media, intelectualii rusi sunt mobilizati pentru a determina excluderea din Uniunea Scriitorilor a unuia dintre cei mai straluciti oameni de litere si constrangerea sa sa renunte la marele premiu. 1958 este in acelasi timp anul cand incep sa se contureze primele semne ale destramarii prieteniei sovieto-albaneze, fapt ce va conduce, doi ani mai tarziu, la ruperea definitiva a relatiilor diplomatice dintre cele doua tari. Fin observator al acestor transformari, Ismail Kadare este cronicarul incisiv al evenimentelor care aveau sa-i marcheze existenta. Amurgul zeilor stepei este insa si romanul unei mari iubiri pierdute. Caci apusului epocii staliniste ii corespunde crepusculul relatiei naratorului cu Lida, rusoaica de care s-a indragostit. Precum Konstandin, eroul unei vechi legende albaneze, acesta nu indrazneste sa-i spuna ca nu o va mai revedea, incalcand astfel fagaduinta facuta. Legenda balcanica a ridicarii mortului din mormant pentru a-si respecta legamantul devine in Amurgul zeilor stepei un laitmotiv ce confera romanului o rezonanta universala.