Cum a decurs primul an de acord preventiv cu FMI

România a încheiat în primăvara acestui an un alt acord stand-by cu FMI, pe doi ani, pe care l-a tratat până în prezent drept un acord de tip preventiv, adică nu a tras bani din sumele eliberate de Fond.

Pe durata precedentului acord, parafat în 2009 cu FMI, economia nu a reușit să iasă din recesiune, România experimentând doi ani de ajustări dramatice, concretizate în disponibilizări, tăierea salariilor bugetarilor cu 25% și majorarea TVA. Iar companiile de stat au continuat să înregistreze pierderi uriașe și să genereze arierate.

Obiectivul principal al noului programului cu FMI și Comisia Europeană este consolidarea creșterii economice, însă, până acum, redresarea a fost destul de lentă.

Acordul semnat în martie se concentrează și pe continuarea reformei în sectorul sanitar și pe restructurarea/privatizarea/eficientizarea companiilor de stat cu pierderi și care generează arierate.

În condițiile în care România a îndeplinit criteriile agreate cu FMI și a trecut cu bine de cele trei evaluări ale acordului preventiv, Fondul a pus la dispoziția Bucureștiului trei tranșe de bani care însumează 1,6 miliarde de euro și care pot fi accesate în caz de nevoie.

În cadrul noului acord, România nu intenționează să mai împrumute bani de la FMI, așa încât evaluările periodice nu mai condiționează eliberarea unei tranșe. Totuși, în caz de nevoie, FMI va pune la dispoziția României până la 3,6 miliarde de euro. Semnalele de la FMI vor fi în continuare foarte importante pentru investitorii străini, mai ales că România ar putea să fie nevoită să se finanțeze într-o proporție mai mare de pe piața externă.

Unii analiști cred că România va trage bani din împrumutul de la FMI, finanțarea externă pentru deficitul bugetar și deficitul de cont curent figurând pe lista principalelor îngrijorări legate de economie în 2012. România a început din toamnă să se confrunte cu ieșiri nete de capital, iar accesul pe piețele financiare internaționale este blocat din cauza percepției de risc, în condițiile persistenței tensiunilor legate de criza datoriilor suverane.

Recent, Guvernul a decis majorarea cotei de participare a României la capitalul social al FMI, aplicând astfel o decizie a Consiliului guvernatorilor de anul trecut, fără legătură cu discuțiile la nivelul UE privind capitalizarea Fondului. Astfel, cota de participare a României va crește cu 781,2 milioane Drepturi Speciale de Tragere (aproximativ 900 milioane euro), de la 1,03 miliarde DST la 1,81 miliarde DST.

Acordul cu FMI este însoțit de un sprijin preventiv de 1,5 miliarde de euro de la Uniunea Europeană și de un împrumut de 400 milioane de euro de la Banca Mondială.

La ultima misiune din perioada 25 octombrie – 7 noiembrie, pentru a treia evaluare a acordului stand-by, cele mai importante teme de discuție ale finanțatorilor internaționali cu autoritățile române au vizat construcția bugetului pe anul viitor și reforma companiilor de stat.

Lista companiilor ale căror pierderi trebuie incluse anul viitor în deficitul bugetar a fost din nou substanțial extinsă, de la 10 la 27 de societăți, după ce inițial a fost restrânsă în proporție similară, de această dată fiind preluate firme noi precum Avioane Craiova, Romarm, Petromin și Plafar. Modificările au fost convenite de Guvern cu FMI în ultimele negocieri, din toamna acestui an, și incluse în scrisoarea de intenție.

Guvernul și-a mai asumat adoptarea printre altele a unor măsuri precum eliminarea restricțiilor pentru hipermarketuri, flexibilizarea angajărilor în sectorul bugetar, privatizarea companiilor energetice Oltenia și Hunedoara și vânzarea a minimum 20% din acțiunile Poștei.

Reducerea pierderilor com¬paniilor de stat prin grăbirea privatizărilor și numirea managerilor privați pentru a scăpa definitiv de sistemul în care “băieții deștepți” se bucură de profituri nemeritate este soluția prin care FMI crede că Guvernul ar putea continua să reducă deficitul bugetar până la 1,9% din PIB în 2012.

Până acum, țintele de deficit au fost atinse cu prețul tăierii investiți¬ilor, al neplății arieratelor către sectorul privat, al reducerii numărului de angajați în sectorul public sau al tăierii salariilor.

Rămâne de văzut ce va sacrifica guvernul anul viitor pentru a respecta ținta, mai ales că 2012 este an electoral.

Arieratele companiilor de stat, estimate de FMI la 4,4% din PIB, continuă să reprezinte o frână majoră în calea creșterii economice, pentru că întreprinderile de stat care au acumulat aceste datorii nu au bani de inves¬tiții. Comisia Europeană estimează pentru anul viitor o creștere economică în jur de 2%, în timp ce FMI a anunțat un interval de 1,8-2,3% pentru creșterea PIB, nivelul fiind condiționat și de o mai bună absorbție a fondurilor europene și de redresarea cererii interne, care încă dă semnale pesimiste.