Cum a devenit Estonia un "Silicon Valley" al Europei

Estonia ocupă locul 132 în lume după mărimea teritoriului, are populație cât Copenhaga și cu toate acestea produce mai multe start-up-uri pe cap de locuitor decât oricare altă țară din Europa și are una dintre cele mai avansate platforme de “e-guvernare” din lume, scrie The Wall Street Journal.

“Care este secretul acestei țări fost sovietice de produce atâtea start-up-uri?”, se întreabă publicația americană. Potrivit lui Antti Vilpponen, CEO și cofondator ArcticStartup, sunt trei lucruri care favorizează Estonia, respectiv clasa politică, succesul Skype și cultura în sine. Președintele Estoniei, Toomas Hendrik Ilves, este un împătimit al tehnologiei. Pe biroul său personal vei găsi un iMac de 27 inch, un MacBook Air și un iPad2. Președintele obișnuia chiar să scrie programe pentru calculator și acum scrie pe Twitter.

Estonia a luat drumul investițiilor în domeniul IT&C din momentul obținerii independenței, în anul 1991. Țara este lăudată pentru sistemul său unic de impozitare, motiv pentru care s-a putut dezvolta suportul pentru “e-guvernare”. Estonienii își pot plăti taxele foarte ușor.

Estonia a adoptat și platforme de votare online, servicii de sănătate online, precum și posibilitatea de a semna documente electronic. Succesul Skype i-a motivat pe mulți estonieni să-și deschidă afaceri high-tech. Andrus Purde, cofondator al rețelei de socializare pentru profesioniști Achoo este reprezentativ pentru punctul de vedere al majorității: “Mulți oameni au realizat că dacă cel cu care obișnuiai să joci basket poate schimba lumea, și tu poți face acest lucru”. Cel de-al treilea ingredient de succes al Estoniei este cultura, o cultură modelată în anii duri de ocupație sovietică prin care a trecut. Experiența sovietică a dezvoltat o atitudine “descurcă-te singur”, subliniază Taavet Hinrikus, fondatorul TransferWise: “Atunci nu era nimeni care să te ajute, dacă aveai nevoie de ceva, trebuia să ți-l construiești singur. Asta ne-a dat o atitudine pune-mâna-și-muncește atât de necesară pentru un start-up”.

În mod surprinzător, și teritoriul mic al Estoniei a jucat un rol important în crearea statutului de țară a antreprenorilor. Fiind prea mică pentru a susține jucătorii locali de pe piață, i-a orientat pe aceștia să gândească global, arată Heikki Haldre, CEO al Fits.me, un serviciu pentru magazinele de modă online. Cu toate astea, Estonia rămâne totuși printre cele mai sărace țări a UE, cu un PIB pe cap de locuitor de 13.194 euro, jumătate din cel al Suediei (27.039 euro), însă cu mult peste cele două vecine, Letonia (9.930 euro) și Lituania (11.041 euro).

Rata șomajului rămâne ridicată, de 16,8% în 2010. În lumea start-up-urilor trebuie să știi să deosebești ce e ireal de realitate, avertizează Andres Susi, CEO și cofondator al site-ului Flirtic.com. Acum, când Estonia se pregătește să celebreze, în august, 21 de ani de la eliberarea sovietică, trebuie să privească în urmă pentru a vedea cât drum a parcurs, dar și înainte, conștientizând că mai are multe de recuperat pe viitor.