Cum ar putea fi afectată România de alegerile din Grecia

“Pentru România impactul alegerilor parlamentare din Grecia vor fi resimțite mai mult pe cale indirectă decât prin canalul direct care se referă la relațiile bilaterale și la prezența unor companii și bănci în România. Indirect, efectul va fi resimțit prin intermediul zonei euro”, apreciază analistul economic Laurian Lungu.

Despre rezultatul alegerilor, el notează că acesta este un caz rar în istorie și creează probleme serioase pentru că va fi nevoie de trei partide pentru a forma o coaliție.

“S-ar putea ca aceste alegeri parlamentare din Grecia să fie doar la prima etapă și să urmeze și ce-a de-a doua, însă rămâne de văzut. Grecia va continua să fie o sursă de instabilitate pentru zona euro dacă se va merge în aceeași direcție”, a spus Laurian Lungu. “Sunt semnale care se dau din Grecia, Franța. Populația s-a săturat de austeritate și va fi nevoie ca Germania și Olanda să își mai flexibilizeze politica”, a concluzionat el.

Analistul economic Dragoș Cabat consideră că, dacă evoluția din Grecia va tinde către ieșirea acesteia din UE, atunci vor fi afectate băncile elene din România și va fi afectată puterea monedei euro la nivel mondial.

“Atunci când euro a scăzut, leul a scăzut și mai mult”, a avertizat el, menționând că alegerile parlamentare din Grecia destabilizează puternic UE și zona euro, cu atât mai mult că nu mai există cea de-a doua forță din UE, “acum că Franța își poate revizui poziția. În acest context, Germania poate rămâne singura locomotivă a Europei, deși și aici pot apărea anumite discuții”. Analistul apreciază că, în practică, singura șansă pentru Grecia este să aplice măsurile de austeritate. Populația va plăti însă în ambele scenarii posibile.

“Dacă Grecia rămâne în Uniunea Europeană, populația va plăti prin măsurile de austeritate, iar dacă iese din zona euro, va plăti prin deprecierea monedei naționale, drahma, și prin inflație ridicată.”

Despre rezultatul alegerilor grecești, Marius Cristian Neacșu, profesor la Facultatea de Relații Economice Internaționale a ASE, spune că acestea au o explicație complexă. “Criza din ’29 l-a adus la putere în Germania pe Hitler, lider al partidului socialist. Secolul XXI pare tras la indigo cu secolul XX. Pe fondul unei crize economice internaționale apar discuții extremiste, iar în Grecia este vorba de saturația la care a ajuns populația cu austeritatea. Ascensiunea extremelor de dreapta sau de stânga are loc în astfel de contexte economice nefavorabile”, spune el, menționând că în Europa au mers politicile partidelor tradiționale atâta timp cât nu au fost probleme.

“Reamintesc că Belgia nu a avut guvern stabil de la alegerile federale din 2007. Atunci când lovește criza economică, ea aduce de fapt o criză de identitate”, a mai spus Cristian Neacșu.