Cum arată Irlanda după doi ani de austeritate

În urmă cu circa doi ani Irlanda era nevoită să adopte măsuri de austeritate similare celor anunțate în prezent de alte state europene, măsuri menite să readucă economiile în direcția cea bună. Statul irlandez este însă departe de obiectiv și nu întrezărește luminița de la capătul tunelului.

Statele europene care își concentrează acum atenția asupra măsurilor de austeritate pentru a-și ține în frâu deficitele bugetare record calcă pe urmele Irlandei. Deși a luat măsuri dure, statul care acum câțiva ani avansa cu pași rapizi se luptă în continuare cu problemele. Semnele că situația se va schimba radical în bine în viitorul apropiat întârzie să apară, scrie The New York Times.

În urmă cu circa doi ani, un colaps economic a forțat Irlanda să reducă cheltuielile publice, să majoreze taxele, aceleași măsuri de austeritate pe care statele cu cele mai avansate economii, dar și România se văd acum nevoite să le adopte, constrânse de piețele financiare.

Politicienii irlandezi au majorat taxele, au redus salariile pentru asistente medicale, profesori și alți angajați din sectorul public cu până la 20%. Circa 30 mld. euro au fost injectați în băncile “zombie”, cum este cazul Anglo Irish, care a fost naționalizată după ce creditorul a acordat credite pe bandă rulantă dezvoltatorilor imobiliari fără a analiza situația acestora.

După ce în 2006 și 2007 anunțase excedent bugetar, în 2009 deficitul bugetar a ajuns în 2009 la 14,3% din PIB. Ce e mai rău este că situația continuă să se deterioreze. Guvernatorul băncii centrale estimează că economia va reveni cu o creștere de 3% în 2012.

“Când situația noastră economică s-a prăbușit sub propria-i greutate, primul lucru de care a trebuit să ne asigurăm este că investitorii internaționali rămân încrezători în Irlanda, pentru ca noi să putem să ne împrumutăm în continuare”, a spus Alan Barrett, economist-șef la Economic and Social research Institute of Ireland. “Mulți spuneau «hai să acționăm repede pentru a scăpa de situația asta».”

Din rău în mai rău

Deși a fost un pionier, Irlanda nu este premiată pentru inițiativa sa, ci mai degrabă pedepsită. Criza s-a adâncit mai puternic decât în situația în care guvernul ar fi cheltuit mai mult, iar oamenii ar fi putut astfel să își păstreze locul de muncă. În lipsa unor programe financiare de stimulare economică, Produsul Intern Brut al Irlandei s-a contractat cu 7,1% anul trecut, iar economia rămâne încă în recesiune.

Rata șomajului în statul ce numără 4,5 mil. oameni depășește 13%, și principalul dezavantaj este că numărul celor care sunt în șomaj de mai bine de un an s-a dublat în ultima perioadă, la 5,3%.

Acum, irlandezii sunt avertizați că situația s-ar putea înrăutăți.”Adevărul este că nu există o manieră facilă de reducere a deficitului”, a spus primul-ministru Brian Cowen. “Cei care pretind că știu o metodă mai delicată nu vorbesc despre lumea reală.”

În pofida eforturilor susținute, Irlanda a fost băgată în aceeași categorie cu Portugalia, Italia, Grecia și Spania, așa-numitele state PIGS, acronimul care indică grupul țărilor europene cu deficite excesive.

Autoritățile de la Dublin trebuie să plătească acum cu trei puncte procentuale mai mult decât omoloagele lor de la Berlin pentru ca investitorii să cumpere obligațiuni irlandeze.

În parte acest lucru este cauzat de faptul că investitorii se tem că programul de austeritate, prin faptul că întârzie creșterea și pentru că până acum nu a reușit să micșoreze costurile de creditare, va îngreuna situația pentru Irlanda atunci când statul va trebui să își plătească datoriile.

Este Irlanda un model de urmat?

Alte state europene, printre care Marea Britanie și Germania, calcă pe urmele Irlandei, afirmând că singura modalitate ca economia să revină pe plus este convingerea investitorilor și a populației că în timp costul de creditare pentru guvern se va reduce.

Liderii G20, care s-au întâlnit weekendul trecut, au promis că reducerea deficitului bugetar va fi prioritatea numărul unu, în pofida faptului că președintele american Barack Obama a afirmat că prea multă austeritate ar putea să împiedice economia mondială să își revină.

Unii economiști au avertizat că există posibilitatea ca actuala criză să se adâncească după modelul celei din 1930.

“Europa este într-o situație dificilă”, a spus Kenneth Rogoff, fost economist-șef al Fondului Monetar Internațional, în prezent profesor la universitatea Harvard.

“Dacă vreți să evitați falimentul, modelul irlandez este singurul de urmat. Experiența irlandeză evidențiază schimbările profunde pe care strategia actuală le implică.”

Irlanda a ieșit din recesiune, dar doar pe hartie

Irlanda a ieșit din recesiune în primul trimestru al acestui an, cu o creștere de 2,7% a Produsului Intern Brut (PIB) față de perioada octombrie-decembrie 2009, a anunțat biroul central de statistică de la Dublin. Instituția a subliniat însă că Produsul Național Brut, considerat de mulți economiști un indicator mai bun al situației din economie, a scăzut cu 0,5% în același interval. PIB-ul Uniunii Europene și cel al zonei euro au crescut în primele trei luni ale anului cu 0,2% față de trimestrul anterior, potrivit datelor publicate la începutul lunii iunie de Eurostat. Mediafax

Măsurile luate de Irlanda

• Până în prezent, în decurs de circa un an au fost prezentate trei bugete de austeritate: în octombrie 2008, aprilie 2009 și decembrie 2009. Primele două se axau pe majorări de taxe.
• Programul de austeritate pe 2010 vizează economii de 4 mld. euro și cuprindea și reduceri de salarii pentru bugetari.
• La sfârșitul lui 2008 autoritățile de la Dublin majorau TVA cu 0,5%, de la 21 la 21,5%.
• Salariile bugetarilor au fost reduse între 5 și 15%, potrivit proiectului de buget pe 2010.
• Guvernul a promis însă să nu mai reducă salariile angajaților din sectorul public până în 2014.
• Autoritățile au anunțat că vor încerca să facă economii prin reformarea sectorului public, iar uniunile sindicale au fost de acord să împiedice grevele și protestele.

Efectele austerității:

• Șomajul a urcat la peste 13% din PIB, iar numărul persoanelor fără loc de muncă de mai bine de un an s-a dublat.
• Datoria publică este de așteptat să urce la 77% din PIB în acest an.
• Deficitul bugetar este de așteptat să ajungă la sub 3%, pragul impus de Uniunea Europeană, până în 2014.
• Economia va crește cu 3% abia în 2012, potrivit estimărilor guvernatorului băncii naționale.