Cum au ajuns clienții să urască băncile?

“Dar de ce vrei să dai înapoi creditul mai repede, să-l rambursezi anticipat?”, a fost întrebarea unui președinte de bancă către un client. Un client bun platnic, conștiincios, fără întârzieri la plată, cu frică să nu ajungă dator vândut. În schimb, el, clientul, a avut doar câteva întrebări legate de contractul de împrumut. Adică întrebările uzuale ale clienților: “De unde a apărut acest comision, pentru că înainte nu era?”. “Așa e, aveți dreptate, înainte nu era, dar e acum. Știți, banca a adoptat un nou plan de tarife și comisioane și aveți 5 lei pe lună sau 2 euro la contul în euro, comision de administrare!”

Pentru că în contractul de credit își rezervă dreptul să facă aceste modificări. Paragraful 100 nu știu cât. Dar e mult 5 lei pe lună, te întreba din priviri ofițerul de credit? 60 lei pe an, 600 de lei în zece ani, 1.200 lei în 20 de ani, asta dacă nu se mai modifică odată? Nici nu știi ce să spui. Dacă nu-i plătești, poți să fii sigur că la un moment dat ești trimis în baza restanțierilor și îți trebuie multe luni, multe drumuri și mulți nervi să ieși de acolo!

“De ce nu mi-ați scăzut dobânda/rata? Că la alte bănci s-a scăzut, că euribor/robor/robid/ sau ce alt indicator de referință a scăzut, știu eu de la alți clienți.”

“Nu știm ce să vă spunem, poate au alte condiții, alte marje, alți indicatori!”

Dar a luat cineva un credit tot de aici și are o dobândă mai mică! Și plătește mai puțin!

“Știți, dumneavoastră ați luat creditul cu condițiile de atunci, de acum 2-5 ani, iar acum e altceva”, vine răspunsul ofițerului.

“Dar când am luat atunci creditul, nu aveam acel comision. De ce l-ați pus acum?”

“Nu știu ce să vă spun. Nu stabilim noi. Din centrală. Dacă vreți, puteți întreba acolo.”

Sunt întrebările și discuțiile care macină atât nervii clienților, cât și pe cei ai ofițerilor de credite, care azi sunt la o bancă, mâine la alta, iar la anul în altă parte, dar care trebuie să aibă sau să găsească răspunsuri.

Și clienții, ce să zică? Iau răspunsurile așa cum sunt, unele le înțeleg, altele nu. În final tot suma aia trebuie să o plătești lunar.

Din păcate, în tot acest dialog, monolog al absurdului de multe ori, marea majoritate a clienților, persoane fizice, au căpătat o ură puternică față de bănci. Și nu cred că există cineva care să nu vrea să dea banii înapoi mai repede, să scape de credit, ca să nu mai aibă de-a face cu băncile. Nu cu creditul în sine! Sau alții care preferă să stea cu chirie decât să ia credit de la bancă pentru a-și cumpăra un apartament, cu toate că ar ieși mai ieftin. În lipsa creditelor, nicio economie nu poate urca susținut și să-și îmbunătățească nivelul de trai.

Cine poate pune ceva deoparte lunar, fie 50 de euro, fie 100 euro, fie 200, fie oricât, nu se gândește decât să mai ramburseze din credit. Ca să scape. Iar bancherii s-au trezit că nu e bine. Că rambursează anticipat clienții bun platnici și că astfel nu mai au de unde lua dobândă de la ei. Adică nu mai au venituri. Plus că nu mai au nici unde să plaseze din nou banii primiți anticipat. Clienți buni nu mai sunt, au deja credite, la titluri de stat dobânda este numai 4% – 5,25% la euro, iar ei luau înainte 8%- 12% la euro de la clienți, la creditele pentru companii dobânzile cerute sunt mult, mult, mai mici. Iar patronii și directorii negociază la sânge. Și dacă se enervează, bagă societatea în insolvență. Deci adio și dobânzi, și o bună parte din credit. Alte provizoane, alte întrebări, alți bani ceruți de la acționari, adio bonus.

Iar orice rambursare anticipată înseamnă un minus de bani în consum, în economie. În loc să cumpere un nou televizor, ceva haine, pantofi, adidași, poate un nou corp de mobilă, poate încă o sticlă de vin, banii se duc în seiful băncii, iar de acolo nu au unde să iasă din nou la fel de profitabil. Iar statul nu ia din acest circuit nici TVA, nici accize, nici impozit pe profit, nimic. Cum nu sunt venituri, toată lumea trebuie să taie din cheltuieli. Iar creșterea economică se lasă așteptată, salariile nu cresc, lumea e nervoasă că “treaba” nu merge.

Iar bancherii își întreabă clienții: “De ce vreți să rambursați anticipat? Haideți că avem o promoție mai bună acum, rata e mai mică, poate vă mai gândiți!”

Au venit și vremurile astea!

Cristian Hostiuc este directorul editorial al Ziarului Financiar