Cum este penalizat Sudul de catre protectionismul din Nord

Uniunea Europeana (UE) si Statele Unite se declara adepte convinse si sustinatoare ale liberalizarii comertului international in favoarea tarilor mai sarace din Sud, insa politicile lor vamale si de subventii nu fac altceva decat sa incurajeze exporturile de bunuri neprelucrate si sa perpetueze startea de dependenta a acestor state, arata un raport al Bancii Mondiale citat de Le Figaro.
Washingtonul si Bruxelles-ul se intrec intre ele in cadrul Organizatiei Mondiale a Comertului in denuntarea efectelor negative ale protectionosmului si propun un liberalism bine reglementat ca fiind calea ideala catre dezvoltare economica.
Ultimul raport al Bancii Mondiale (BM), Global Economic Prospects 2003, pune insa sub semnul intrebarii intentiile statelor industrializate de a pune efectiv in practica liberalizarea comertului pe care o elogiaza atat de aprins.
In Europa, reforma politicii agricole comune (PAC) este mai mult sau mai putin blocata pana in anul 2006 si le garanteaza agricultorilor un nivel minim de ajutoare directe. PAC si subventiile pe care le ofera au infuriat tarile exportatoare din Sud.
Cat despre Statele Unite, politica lor are doua fete: administratia Bush s-a pronuntat pentru o reducere drastica a subventiilor agricole…dupa care Congresul american a adoptat in primavarea anului trecut o lege prin care creste cu aproape 80% ajutoarele acordate agriculturii, adica 190 de miliarde de dolari pe 10 ani.
In 2001, tarile membre ale Organizatei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE) au acordat subventii pentru protejarea agriculturilor lor in valoare de 230 mld.$, adica 1,3% din PIB.
Daca UE este cea mai mare consumatoare de subventii, 93 mld.$, urmata de Statele Unite, 49 mld.$, cele doua mari puteri vor ajunge la egalitate dupa intrarea in vigoare a legii din iulie anul trecut.
Pentru tarile sarace si cele in curs de dezvoltare, care sunt dependente de agricultura, aceasta politica este dezastruoasa.
Pentru a intra pe piata unei tari dezvoltate, o firma originara dintr-o tara in  curs de dezvoltare trebuie sa plateasca in medie taxe de doua ori mai mari decat una din tara dezvoltata. Pentru sectoarele de textile si imbracaminte, unde tarile in curs de dezvoltare detin 50% si respectiv 70% din exporturile mondiale, pierderile acestor tari din cauza suprataxelor se ridica la 40 mld.$ pe an.
Mai mult, observa BM, sistemul de tarife nu face decat sa descurajeze exporturile de bunuri cu grad mare de prelucrare.
Sistemul de taxe progresive este foarte daunator. El consta intr-o protectie tarifara cu atat mai mare cu cat gradul de prelucrare al bunului este mai ridicat.
Exemplul rosiilor chiliene vandute in Statele Unite este foarte elocvent: taxa de intrare pentru fructele neprelucrate este de 2,2%. Daca sunt uscate sau ambalate in cutii taxa este de 8,7%. Cat despre sosurile de rosii, acestea sunt taxate cu 11,6%.
Intr-adevar, aceste state primesc ajutoare finaciare considerabile, insa ar fi mult mai benefic pentru ele sa aiba acces la pietele tarilor bogate.
Asa cum observa in iunie, anul trecut, James Wolfensohn, presedintele BM: “subventiile agricole acordate producatorilor lor de catre tarile dezvoltate sunt de sapte ori mai mari decat ajutoarele date in favoarea tarilor in curs de dezvoltare”.
Politicile comerciale ale statelor nu sunt singura cauza a problemelor. In anumite cazuri chiar si piata libera poate juca un rol nefast prin aparitia de carteluri. Potrivit raportului, cartelurile obliga piata mondiala sa plateasca un pret mult mai mare pentru anumite bunuri: cu 10% mai mare pentru tuburi de otel inoxidabil sau chiar cu 45% pentru electrozi de grafit.