Versiunea completă
Bănci și Asigurări

Cum încasează bancherii ratele la creditele concurenței

Aveți credit la o bancă și singura unitate din oraș s-a închis? Nu vă faceți speranțe că a renunțat la banii pe care îi datorați - de acum va trebui să mergeți să plătiți rata la concurență.

Liviu Chiru · 22 iunie 2011 · 4 min de citit

Aveți credit la o bancă și singura unitate din oraș s-a închis? Nu vă faceți speranțe că a renunțat la banii pe care îi datorați – de acum va trebui să mergeți să plătiți rata la concurență.

Ceva ce părea de neimaginat în anii de boom – ca o bancă să colecteze ratele la creditele vândute de unul dintre competitorii săi, așa cum o face spre exemplu pentru o companie de utilități – apare acum ca o soluție firească, utilizată de tot mai mulți bancheri puși în situația de a se retrage de pe anumite piețe. În mod similar cu furnizorii de utilități care și-au externalizat încasarea facturilor, și băncile care apelează la astfel de soluții suportă comisionul aferent transferulului, astfel încât să nu apară costuri suplimentare pentru clienți.

“Dacă într-o anumită localitate banca nu mai este prezentă din motive de readaptare a întregii rețele teritoriale, e firesc să se stabilească parteneriate cu alte bănci, astfel încât clienții să nu fie afectați, să își păstreze beneficiile”, precizează reprezentanții MKB Nextebank, un jucător de talie redusă, care a închis mai multe unități în cadrul unui proces de reorganizare.

În timp ce în centrele urbane aglomerate băncile concurente au deschis unități practic “perete în perete”, mediul rural, care concentrează aproape jumătate din populația țării, a fost practic ignorat. Concentrația mare de unități bancare, nu doar din marile centre urbane, ci și din orașele mici, începe astfel să se răzbune. Bancherii sunt nevoiți să treacă la închideri, după ce a devenit evident că vânzările de credite – principalul argument al extinderii masive a rețelelor teritoriale – nu vor reveni la nivelurile din anii de boom. Totuși, aceste mișcări se fac cât mai discret, pentru a nu crea valuri.

“Sunt câte cinci-șase bănci în orașe mici precum Odorheiu Secuiesc și nu pot supraviețui toate. Până acum, fiecare a așteptat să cedeze concurența, dar deja nu îți mai permiți să menții în funcțiune unități neviabile”, spune un bancher care a preferat să își păstreze anonimatul.

La sfârșitul lunii martie mai erau operaționale 6.137 de unități bancare, cu 33 mai puține decât în decembrie anul trecut. În martie anul trecut funcționau 6.344 de unități, iar vârful fusese atins în primăvara lui 2009, la peste 6.500 de unități.

Mult timp bancherii au încercat să amâne închiderea de unități, considerând că trebuie să fie pregătiți să reia ofensiva când economia și implicit cererea de credite își vor reveni. Cum însă creditul privat rămâne cu frâna trasă (în cele 12 luni încheiate în aprilie a crescut cu numai 2,1% în volum absolut, ceea ce înseamnă o scădere reală cu 5,7% dacă se elimină efectul inflației), devine tot mai clar că revenirea se lasă așteptată.

Unele bănci au încercat să se reorienteze, mizând mai mult pe intermedierea de operațiuni curente pentru clienți – cum sunt plățile de facturi – sau vânzarea de produse de economisire, toate acestea generând comisioane. Pentru unitățile deschise prea aproape de momentul declanșării crizei financiare, în octombrie 2008, și care nu au avut timp să își consolideze un portofoliu de clienți, nici o astfel de reorientare nu poate genera venituri suficiente.

Puține bănci au anunțat planuri de închideri de unități. Cele mai ample ajustări le-a făcut CEC Bank, care a renunțat în ultimii ani la aproximativ 300 de unități, în condițiile în care opera și cea mai extinsă rețea teritorială din sistemul bancar, de peste 1.400 de unități. Au fost însă jucători care au renunțat chiar și la o treime din unitățile bancare încă de la începutul crizei, așa cum au făcut turcii de la Credit Europe. La o rețea de 118 unități (la momentul de vârf), aceasta a însemnat însă închiderea a puțin peste 30 de unități.

Mai recent, maghiarii de la OTP Bank, care au traversat anii de criză fără ajustări notabile de personal și fără să reducă rețeaua, au închis șase unități dintre cele 106 pe parcursul primului trimestru.

“Am închis unități care mergeau prost în orașele mari unde aveam mai multe, inclusiv în București. Nu am ieșit însă din niciun oraș până acum”, spune Gabriel Crețu, director de rețea și vânzări la OTP Bank.

Citește și