Cum poate fi confiscată averea în cadrul „confiscării extinse“

Ministrul justiției Cătălin Predoiu a susținut ieri că prima generație de magnați “100% made in România” s-a dovedit pe cât de iscusită în acapararea de active prin mijloa­ce politice, pe atât de insuficient pregătită pentru administrarea lor în condiții de concurență și responsabilitate.

Ministrul a susținut: “Multe dintre marile patrimonii indivi­duale s-au format prin mijloace ilicite penale, se mențin prin mijloace ilicite penale și perpetuează ilicitul penal”. Ministrul a făcut aceste declarații la un seminar, cu câteva ore înainte ca Guvernul să aprobe un proiect privind “confiscarea extinsă a averilor”.

Acesta prevede că, în cazul unei persoane con­damnate pentru infracțiuni pentru care legea prevede o pe­deapsă cu închisoarea mai mare de 5 ani, instanța poate dis­pune și confiscarea bunurilor condamnatului în așa-numita “confiscare extinsă”.

Confiscarea extinsă înseamnă că bunurile confiscate vor fi și cele transferate de către persoana condamnată unui terț, unui membru al familiei sau unei persoane juridice asupra căreia aceasta deține controlul. În acest caz, intervine “sarcina inversării probei”, adică cel condamnat trebuie să demonstreze că și-a dobândit averea licit, dacă vrea ca ea să nu-i fie confiscată.