Cum pot ajunge „cei mai slabi elevi din UE” la performanta

Sistemul de educatie romanesc este unul din cele mai slabe la nivel european si cel mai slab din interiorul Uniunii Europene si acest lucru este demonstrat de testele internationale, a afirmat ieri presedintele Traian Basescu la o dezbatere pe legea educatiei organizata la Parlament, la care a participat si ministrul Educatiei Daniel Funeriu.
“Sistemul de educatie din Romania este cel mai slab din interiorul UE din punctul de vedere al performantelor absolventilor. Acest lucru este demonstrat nu numai de analizele specialistilor, ci si de testele europene”, a declarat Basescu. El a mai spus ca pana acum nu s-a facut nicio schimbare in sistemul de educatie romanesc, ci doar o “carpire” a acestuia. “Daca este cineva care se revendica reformator al sistemului de educatie in acesti 20 de ani, il invit sa priveasca rezultatele acestei reforme: copii tot mai slab pregatiti, cu tot mai putine sanse de a face fata competitiei pe piata fortei de munca”, a mai spus Basescu. Guvernul pregateste o noua lege a educatiei, dupa ce legea educatiei adoptata in 2009 a fost declarat neconstitutionala. Noul proiect ar urma sa fie prezentat dupa Paste.

Elevii, robotei de rezolvat probleme
Daniel Funeriu, ministrul educatiei, a spus la randul sau ca admiterea la liceu care nu se va mai face doar pe baza examenului national, ci si pe baza mediilor din gimanziu. “Daca ramanem in formatul actual, in care examenele se dau exclusiv din cateva materii, cum ar fi limba romana sau matematica, riscam sa-i transformam pe copiii nostri in robotei de rezolvat probleme, in masini de reprodus comentarii vechi si nicidecum in oameni pregatiti sa faca fata provocarilor lumii moderne”, a spus Funeriu.
Legea Educatiei a fost modificata de peste 100 de ori in ultimii 14 ani, insa proiectul aflat in dezbatere reuneste mai multe articole si propuneri elaborate anterior, spun profesorii. “Si aceasta este o lege «carpita», cred ca ar fi meritat mai multa rabdare in ceea ce priveste redactarea. Unele aspecte sunt foarte detaliate, iar altele mai necesita cateva reglementari”, sustine Luminita Silaghi-Dumitrescu, prorector in cadrul Universiatii Babes-Bolyai din Cluj.

Ce spune noua lege a educatiei

• Invatamantul obligatoriu are 10 clase si urmatoarea structura: o clasa pregatitoare, clasele I- IX (patru clase de scoala primara, patru ani de gimanaziu si un an de invatamant liceal); unificarea varstei de incepere a invatamantului obligatoriu.
• Introducerea sistemului de finantare per elev, suma de care beneficiaza toti elevii din invatamantul obligatoriu de stat sau particular.
• Admiterea la liceu se face pe baza cunostintelor acumulate in gimnaziu (media de absolvire a invatamantului obligatoriu si media la probele de la evaluarea nationala de la sfarsitul clasei a IX-a).
• Fiecare elev va avea un portofoliu educational format din diplome, certificate obtinute in urma evaluarii unor competente.
• Reducerea numarului de ore la clasa: maximum 20 de ore pe saptamana pentru invatamantul primar, cel mult 25 de ore pentru gimnaziu si maximum 30 de ore pentru liceu.
• Elevii pot sta in scoala si dupa terminarea orelor, pentru invatare, recreere sau sport, prin programul “Scoala dupa scoala”
• Studentii cu posibilitati financiare reduse pot obtine credit bancar, care trebuie returnat dupa ce absolventul isi gaseste un loc de munca; datoria poate fi anulata in proportie de pana la 75% pentru absolventii care vor profesa minimum 5 ani in mediul rural
• Infiintarea unei facultati va fi decizia senatului universitar, si nu a Guvernului.
• Rectorul universitatii este confirmat de ministru si isi numeste prorectorii, iar senatul isi pastreaza independenta fata de rector; profesorii vor fi angajati de consiliul de administratie al scolii, in functie de nevoile scolii.