Cum s-a schimbat Timișoara în 2023 datorită programului de Capitală Europeană a Culturii? Ce spun antreprenorii și executivii din orașul de pe Bega?

În 2023, Timișoara a purtat titlul de Capitală Europeană a Culturii, motiv pentru care, în orașul de pe Bega au avut loc doar în decursul acestui an circa 1.400 de evenimente, fie ele piese de teatru, concerte, expoziții sau ateliere.

Dar, anul ce tocmai se încheie a fost, de fapt, încununarea a mai mulți ani de muncă și pregătiri, de lecții și discuții. Timișoara a primit încă din 2016 vestea că va fi Capitală Europeană a Culturii cinci ani mai târziu. În realitate însă, pandemia a făcut ca acest program să fie implementat abia în 2023. 

În tot acest timp, antreprenorii, executivii, dar și mulți alți oameni au pus umărul la ceea ce a urmat. 

Cum s-a schimbat Timișoara în 2023 datorită programului de Capitală Europeană a Culturii? Am aflat chiar de la antreprenorii și executivii din orașul de pe Bega, care au fost prezenți în cadrul emisiunii Timișoara 2.0, un proiect ZF susținut de Banca Transilvania, care este partenerul principal al programului Timișoara Capitală Europeană a Culturii în 2023.

“Cu doar câteva luni înainte să deschid eu The Wine Guy, în 2016, s-a decis faptul că Timișoara va fi Capitală Europeană a Culturii. Încă de atunci am tot simțit prezența vizitatorilor străini. Decizia mea de a deschide nu a avut treabă cu asta, dar am urmărit procesul pentru că știam că urmează să se hotărască (ce orașe vor primi acest titlul – n.red.). Plus că țineam ca acest lucru să se întâmple, și pe bună dreptate, pentru că s-a văzut în businessul meu”, spunea recent Alin Dragomir, fondatorul The Wine Guy din Timișoara, un wine bar cu o componentă de retail și o alta de evenimente.

La rândul său, Ovidiu Megan, directorul executiv al Asociației Timișoara 2023 – Capitala Europeană a Culturii, afirma că, în prezent, în orașul de pe Bega există cu siguranță o energie pozitivă, care vine după o perioadă dificilă, marcată de pandemie, dar și de lunile și anii intenși de pregătire a acestui eveniment.

„E o energie care pe noi ne bucură și care ne dă forța de a continua cu evenimentele pe care le mai avem până la finele acestui an, un an de sărbătoare pentru Timișoara. Sunt totodată și evenimente ce or să urmeze în 2024, pentru că un proiect de asemenea anvergură trebuie să rămână cu o moștenire și noi ne concentrăm atenția inclusiv pe acest proiect de moștenire“, a spus Megan. El a fost prezent în cadrul emisiunii Timișoara 2.0.

Inițiativa pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii a început în 2010, când un grup de oameni entuziaști din diverse domenii a demarat acest proiect oficial. Asociația debutat în 2011. Candidatura a fost jurizată în 2016 și practic în acel an, Timișoara a fost selectată ca și oraș-Capitală Europeană a Culturii pentru 2021. Dar având în vedere contextul pandemic, a fost amânat evenimentul pentru 2023.

“Timișoara un oraș în care foarte multe lucruri sunt în mișcare. Cred că și în contextul Capitalei Culturale, foarte multe proiecte, atât ale entităților publice, cât și ale diverșilor antreprenori, au fost puse în mișcare sau au fost demarate pentru pentru acest an 2023”, preciza în prima ediție a emisiunii Timișoara 2.0 Ovidiu Șandor, fondatorul Mulberry Development, dezvoltatorul proiectului imobiliar mixt ISHO, și al fundației Art Encounters.

Șandor este unul dintre cei mai puternici oameni de afaceri din Timișoara și este totodată un nume emblematic în arta locală, fiind pasionat, iubitor și colecționar de artă contemporană. Totodată, el este implicat, prin intermediul fundației Art Encounters, în mai multe proiecte culturale din oraș.
„Timișoara e un oraș care încearcă să facă un lucru cât mai bun din acest titlu de Capitală Culturală. Toată lumea s-a agitat, și zona administrativă, și zona antreprenorială, ca să se pregătească pentru acest eveniment.”

Andrei Jecza, fondator al galeriei de artă contemporană Jecza Gallery, precizează că programul Timișoara Capitală Culturală Europeană a însemnat că orașul a devenit, pentru o scurtă vreme, capitala României pe plan cultural. 

„Timișoara a ieșit din zona de focus unde se găsea în anii ’70, datorită grupului Sigma. Clujul a devenit vioara întâi în artă datorită Școlii de Pictură de la Cluj. I-a urmat Bucureștiul, ca un hub de galerii, unde există potențial financiar mai mare. Timișoara cumva a pierdut raliul ăsta.” 

Acum, datorită programului de Capitală Culturală, orașul a revenit în prim-plan.

Sergiu Mircea, director executiv marketing și comunicare la Banca Transilvania, principalul partener al proiectului Timișoara Capitală Europeană a Culturii în 2023, e de părere că sectorul cultural, cu toate componentele lui, are un rol masiv în economie, atât direct, cât și indirect, prin faptul că energizează, mobilizează oamenii.