Cum să faci milioane de euro din afacerea Rabla

Mihai Sofian, 57 de ani, absolvent de metalurgie la Politehnică, a pus pe picioare la finele anului 2003 afacerea Rematholding, lucrând inițial într-un sediu vecin cu fostul Remat București Sud.

În numai șapte ani businessul său a ajuns la vânzări de peste 160 de milioane de euro și o marjă de profit de 10%.

În total, Mihai Sofian a investit în ultimii șase ani în businessul de reciclare aproximativ 40 de milioane euro, însă el nu este unic acționar în Rematholding, scrie revista BUSINESS Magazin. Deține 50% din companie, restul fiind controlat de firma germană specializată în reciclarea deșeurilor din metale Scholz AG: “Pentru Rematholding am avut încă de la început un partener german. Dar el este în Germania, eu sunt aici. El m-a ajutat cu bani. Businessul s-a dezvoltat cu finanțarea de la ei. Eu conduc firma în felul următor – unde am prețul cel mai bun, acolo vând. Dacă el oferă un preț bun, îi vând lui, dacă nu, atunci în altă parte. Pe mine mă interesează să fac profit”.

La nivel național sunt 263 de platforme de tip Remat care participă în cadrul programului “Rabla”, după cum arată datele Administrației Fondului pentru Mediu (AFM). Dintre acestea, 13 sunt în București, iar unul este în partea de sud a Capitalei, la capătul șoselei Berceni, pe centură

Anul trecut grupul Rematholding a înregistrat o cifră de afaceri de aproape 167 milioane de euro și a generat un profit de 6,7 milioane de euro. Din această sumă, cea mai mare pondere o are filiala din București, cu o cifră de afaceri de 113 milioane de euro și un profit de 4,8 milioane de euro. În primele cinci luni ale acestui an, afacerile cumulate ale grupului depășiseră deja pragul de 77 milioane de euro și un profit de 1,5 milioane de euro. 2011 pare un an bun, după cum spune Sofian.

Profitul unităților de reciclare vine în special din faptul că pe plan mondial cererea pentru deșeuri este foarte mare, iar țările nu reușesc întotdeauna să își asigure necesarul de deșeuri. Din această cauză, piața deșeurilor este încă o piață a vânzătorului, iar cine are deșeurile hotărăște prețul: “Nu este ca la haine, să fie piața cumpărătorului. Fiind bătaie pe deșeuri, încerci să-ți dezvolți volumele cât mai mult și să intri pe cât mai multe segmente. Noi am dezvoltat și plastic, și hârtie, electrice și electronice, pe lângă activitatea cu rable. Pe lângă acestea, mai și cumpărăm mașini din piață și vindem piese de schimb. Facem fier, neferoase, parțial și reciclare selectivă”, povestește pe nerăsuflate șeful Rematholding.

Ce se va întâmpla cu businessul mai departe ar trebui să știe fiul său, care acum este student la Cambridge, în Marea Britanie. Când vorbește despre fiul său, Mihai Sofian subliniază că acesta urmează cursuri de patru ani la celebra universitate și nu “versiuni scurte”, de câteva săp­tă­mâni. “Dacă lui îi place și se implică, e bine, dacă nu, nu. Depinde de el. Acum e în perioada de formare și fiecare se formează cum crede. Oricum îl urmărim din umbră. Trebuie să știe că este urmărit”, a subliniat Sofian. Pentru că, atât în cazul fiului său, cât și al angajaților care fac dosare pentru Rabla există recompense și penalizări. Toate în funcție de rezultate.