Cum să iei viața în piept cu ajutorul silicoanelor

Bicentenar Carol Popp de Szathmáry

Cu ocazia a împlinirii a 200 de ani de la nașterea artistului fotograf Carol Popp de Szathmáry Institutul Cultural Român din Budapesta,în colaborare cuAsociația Artiștilor Fotografi din România (AAFR), organizeazăo expoziție omagialăcu fotografii originale prezentate de Attila Molnar și exponate digitalizate realizate de AAFR. Vernisajul a avut locîn data de 17 ianuarie 2012, la sediul ICR din strada Izsó nr. 5. Carol Pop de Szathmáry (foto 1), pictor, grafician transilvănean, pionier în arta fotografică, s-a născut pe 11 ianuarie 1812, la Cluj și a trecut în neființă pe 3 iulie 1887 la București. A fost primul fotograf de artă și documentarist din Regatul Român, fotograful oficial al domnitorului Alexandru Ioan Cuza și al regelui Carol I. În anul 1843 a realizat primele dagherotipii, iar după o perioadă de cercetare a făcut și primele tabotipii. Între 1860-1870, Carol Popp de Szathmary a publicat un volum cu 100 de fotografii care ilustrează, printre altele, întâlnirea lui cu Ferenc Liszt în Pisa, călătoriile lui în Turcia și în Rusia etc. Este recunoscut de mulți specialiști ca fiind primul fotojurnalist de război, fotografiind o perioadă îndelungată Războiul Crimeei.Carol Pop de Szathmáryeste considerat ca unul dintre primii 10 fotografi din Europa. Pe lângă Războiul Crimeei, Carol Popp de Szathmáry a fotografiat și Războiul de Independență (1877-1878). Ziua nașterii sale a fost declarată Ziua Artei Fotografice în România. Expoziția este deschisă până la 29 februarie 2012.

TS. Eliot, o ediție românească de referință “T.S. Eliot, tradus cu una dintre capodoperele sale, The Waste Land, sub titlul Țara pustie, încă din 1933 de poetul Ion Pillat, apare în limba română pentru prima oară cu o selecție masivă din poezia lui (Opere poetice 1909-1962, ediție bilingvă, foto 2). În afara tălmăcirilor din versurile sale publicate în diferite reviste literare, trei evenimente editoriale merită să fie menționate: apariția, în 1970, a unei selecții din poezia eliotiană sub semnătura lui Aurel Covaci, cu o prefață de Nichita Stănescu, în colecția “Cele mai frumoase poezii” a Editurii Albatros din București, urmată, în 1971, în colecția “Orfeu” a Editurii Univers din București, de apariția volumului Patru Cvartete, ediție bilingvă, traducerea și notele aparținându-i lui Sorin Mărculescu, și cea a antologiei de la Editura Dacia din Cluj, din 1986, Poezie americană modernă și contemporană, cu traducerile și notele lui Mircea Ivănescu, în care se găsesc zece dintre poemele importante ale lui Eliot.
Volumul de față urmează celebra ediție Collected Poems 1909-1962, publicată de Eliot în 1963. Lipsesc din el două fragmente din poemul dramatic nefinalizat Sweeney Agonistes și cinci poezii ocazionale. Versiunile românești sunt semnate de trei traducători-poeți: Șerban Foarță, Mircea Ivănescu și Sorin Mărculescu; ele reflectă trei abordări de referință ale poeziei eliotiene și sunt marcate, într-o măsură mai mare sau mai mică, de o viziune subiectivă atât asupra poeziei lui T.S. Eliot, cât și asupra poeticii traducerii. Am păstrat Patru Cvartete în versiunea lui Sorin Mărculescu, cu câteva modificări ale traducătorului. Ca redactor, am lucrat cu Mircea Ivănescu, în primăvara lui 2011, asupra traducerilor apărute în 1986. De asemenea, poetul mi-a încredințat spre publicare câteva versiuni ale unor poezii eliotiene care apar acum pentru prima dată în volum. Șerban Foarță este singurul dintre cei trei traducători-poeți care a răspuns unei comenzi editoriale noi. Poetul semnează majoritatea traducerilor împreună cu Adriana-Carmen Racoviță. Există în volum un poem cu două versiuni în limba română: The Hollow Men. Am considerat că atât traducerea lui Mircea Ivănescu, cât și cea semnată de Șerban Foarță & Adriana-Carmen Racoviță sunt la fel de valoroase. Dacă am imagina o scară a subiectivității poetice din transpunerile românești, cel mai “obiectivat” ar fi Sorin Mărculescu, urmat de Mircea Ivănescu și apoi de Șerban Foarță.
Despre corpusul de note: cu excepția acelora la The Waste Land (Tărâmul pustiit, în versiunea lui Mircea Ivănescu), care-i aparțin lui Eliot, cu adăugirile traducătorului, și care apar imediat după poem, conform originalului, toate celelalte note se află la sfârșitul volumului. Opere poetice 1909-1962, ediție bilingvă, deschide seria de autor T.S. Eliot.” (Denisa Comănescu)

Outdoor, după 20 de ani Francisc Chiuariu, unul dintre cei mai inovatori artiști vizuali români contemporani, cu o creație întinsă pe ultimii 20 de ani, deschide în 2012 cel mai mare proiect al său, organizat în cadrul a trei expoziții simultane, în trei spații de marcă: Centrul Cultural Palatele Brâncovenești Mogoșoaia, AnnArt Gallery București și Muzeul Național de Artă Contemporană (foto 3). Expoziția reunește și prezintă, pentru prima dată pe scena de artă românească, seria “Outdoor”, ale cărei lucrări au fost parte din proiectul românesc “Colorând Griul” de la Bienala de Artă Contemporană de la Moscova 2011, curatorial de Cosmin Năsui. Începută în 2009 și însumând acum peste 50 de piese, “Outdoor” reprezintă cea mai importantă serie din creația lui Francisc Chiuariu (46 de ani). Numeric, seria este foarte generoasă, iar expresivitatea totală a acesteia este rezultatul combinării în aceeași imagine a experiențelor picturii, fotografiei și filmului. Această traversare a genurilor este posibilă printr-o inovație personală a lui Chiuariu. El folosește încă din seria Rețele (2010) suportul de backlit pentru pictură. Acest suport lucios a devenit marca stilului personal, recognoscibil cu ușurință, al lui Chiuariu, cu migala și perfecțiunea detaliilor și aspectul glamour al întregului obiect. În seria Outdoor, Francisc Chiuariu revoluționează spațiul picturii descompus pe straturi diferite, pe ambele fețe ale suportului. Astfel, pe fața backlit-ului este pictură în ulei, iar pe spate pictură cu cerneluri tipografice. Din punct de vedere tehnic, pictura este vernisată pe față și laminată pe spate.Cele două straturi de pictură se completează și mai ales funcționează ca două planuri ale spațiului imaginii, stimulând iluzia de profunzime, de pictură 3D. Expoziția Outdoor este însoțită de prima monografie dedicată lui Francisc Chiuariu cuprinzând întreaga sa operă și este produsă de AnnArt Gallery. Seria Outdoor este expusă la Centrul Cultural Palatele Brâncovenești Mogoșoaia între 22 ianuarie și 4 martie 2012. 22 de comics Primul număr al Revistei COMICS (foto 4) pe anul acesta și deja al șaptelea număr în total reunește pagini de comics și benzi desenate a nu mai puțin de 22 de autori români: Alex Tamba, Alice Răpceanu, Adrian Serghie, Andrei Puica, Costel BD, Cristinel Zaharie, Doru Axinte, Gavrilă Alexandra, Ionuț Popescu, Mihai Ionescu, Matei Branea, , Octav Ungureanu, Raluca Z., Șerban Andreescu, Sorin Pintilii, Silviu Cadia, Sickboy, Toma, Vlad Forsea și Xiusha. Lansarea are loc vineri, 27 ianuarie, ora 19:00 la Galeria SAINT INK (str. Doamnei nr. 3) unde publicul este așteptat cu o mini-expoziție semnată Xiusha și un nou album de buzunar scos de Toma de la comics.cevamarunt.ro. Vor fi jocuri și boardgames de la tarabadejocuri.ro, reviste de la comicbookcity.ro, produse de la tanaaa.ro cât și cea mai noua colecție Boule.
Viața și opera mafiotului Titel Pangica Dacă în urmă cu aproape doi ani Sergiu Nicolaescu lansa Poker, prima comedie realizată de la monumentalul Nea Marin Miliardar încoace, din 17 februarie maestrul își lansează noul film, Ultimul corupt din Romania (foto 5-7), în cinematografele din toată țara. În contextul în care Poker a fost vizionat de aproximativ 25.000 de spectatori și a devenit una dintre cele mai de succes premiere românești ale anului, încurajat dar și alimentat de subiecte tot mai savuroase pe aceeași temă, Sergiu Nicolaescu a considerat firească o continuare a filmului din 2010, pe care a denumit-o Ultimul corupt din România. O producție MediaPro Pictures, Ultimul corupt din România îi readuce în rolurile principale pe Horațiu Mălaele, Vladimir Găitan, Valentin Teodosiu, Ion Rițiu, Cătălina Grama (Jojo) și Mircea Diaconu, care își reiau cu măiestrie rolurile din Poker. Cu un scenariu semnat de Adrian Lustig, “Ultimul corupt din România este un film de actualitate, al societății de astăzi, un film comic, dar în același timp și critic”, așa cum îl descrie regizorul Sergiu Nicolaescu. De această dată, mafiotul Titel Pangica (Horațiu Mălaele) devine doctor în științe și donează bani pentru un muzeu memorial închinat vieții și operei sale: de la vânzator de rame în Obor la senator. Custodele muzeului este bunul său prieten Claudiu Vițelaru (Valentin Teodosiu), căruia i-a furat locul de senator. Partenerul lor de poker – chirurgul plastician Horia Vrabete (Vladimir Găitan) – continuă să ajute nevestele disperate să-și ia viața în piept cu ajutorul silicoanele. Iar iubita lor – prin rotație – Monica Lăcustă (Catalina Grama) a ajuns să aibă și ea o funcție în guvern. Apare, în sfârșit, și Marcel (Ion Ritiu) pe care l-au așteptat ca pe un salvator in “Poker”. Mai bine nu-l așteptau. Marcel – general din serviciile secrete – trebuie să rezolve eterna și fascinanta cerință a Bruxelles-ului: să aresteze un corupt. Și cine e mai la îndemână pentru asta decât unul dintre prietenii de-o viață? Care dintre ei?
Marc și arta lumii Ca urmare a expoziției artistului Dorinel Marc: I Don’t Miss The Art World. Does The Art World Miss Me?, organizată de Institutul Cultural Român de la Stockholm în perioada 27 august – 18 noiembrie 2011, ICR Stockholm și editura Arena au realizat o publicație bilingvă, în engleză și suedeză, însoțită de un DVD (foto 8) cu lucrări video ale artistului. Cartea analizează activitatea lui Dorinel Marc din anii ’90 până în prezent, prin prisma schimbării viziunii artistice a lui Marc odată devenit părinte. Lansarea a avut loc ieri, 26 ianuarie, la ICR Stockholm, în prezența artistului și a lui Niclas Östlind, curatorul expoziției și redactorul publicației. A participat de asemenea Catrin Lundqvist, curator la Moderna Museet din Stockholm, calitate în care a colaborat în trecut cu Dorinel Marc. Evenimentul va include și proiecția unei selecții din lucrările video ale artistului, incluse pe DVD-ul ce însoțește publicația. Volumul I Don’t Miss The Art World. Does The Art World Miss Me? conține eseuri semnate de criticii de artă Milou Allerholm și Sînziana Ravini, precum și trei discuții între artist și personalități ale artei suedeze. Dorinel Marc s-a născut în 1964 în Bontăieni, județul Maramureș. În 1987 s-a refugiat în Suedia, unde, în cei 20 de ani de activitate, a devenit unul dintre cele mai importante nume ale scenei de artă contemporană. O mare parte din activitatea sa se axează pe testarea și renegocierea limitelor ce definesc arta. Intervențiile sale în situații din viața de zi cu zi scot la iveală probleme stringente de natură socială și politică și le prezintă apoi într-un context artistic. Lucrările sale au fost expuse până acum în cele mai importante spații de artă din Suedia, precum Moderna Museet, Iaspis – Swedish Arts Grants Committee’s International Program, Stockholm Art Fair, Liljevalchs konsthall, Kulturhuset, Färgfabriken.
Singurul lungmetraj românesc de la Berlinale 2012 Cel de-al doilea lungmetraj al regizorului Radu Jude, “Toată lumea din familia noastră” (foto 9), va fi proiectat în premieră mondială la Festivalul Internațional de Film de la Berlin, în secțiunea Forum. Evenimentul va avea loc luna viitoare, în perioada 9-19 februarie. Producția semnată de Radu Jude este singurul lungmetraj românesc din programul Berlinale din acest an. Radu Jude se întoarce la Berlin cu cel mai recent film al său, după ce în 2009 lungmetrajul de debut, “Cea mai fericită fată din lume”, a câștigat Premiul C.I.C.A.E, acordat de Confederația Internațională a Cinematografelor de Artă. “Toată lumea din familia noastră” tratează cu umor povestea tristă a unui tată și a fiicei lui, care vor să petreacă împreună o vacanță ca-n rai, însă deocamdată sînt prinși în iadul relațiilor de familie de pe pămînt. Filmul îi are în rolurile principale pe Șerban Pavlu, Sofia Nicolaescu, Mihaela Sîrbu și Gabriel Spahiu, cu apariția extraordinară a cunoscuților actori Tamara Buciuceanu-Botez, Stela Popescu și Alexandru Arșinel. Scenariul este semnat de Radu Jude și Corina Sabău, autoarea romanului “Bloc 29, apartamentul 1”.
Animația românească a anului 2011 în 20 de scurtmetraje Animația românească ocupă, sub genericul Anim’est, ecranul primei seri de film de la Institutul Cultural Român din acest an (foto 10). Joi, 26 ianuarie 2012, de la ora 18.00, la sediul ICR (Aleea Alexandru 38), au fost proiectate cele mai reușite 20 de scurtmetraje autohtone de animație ale anului 2011. Proiecția a fost urmată de o discuție cu publicul la care au luat parte Mihai Mitrică, director Anim’est, Vlad Ilicievici, director executiv Anim’est, Toma Peiu, PR-ul festivalului, precum și regizorii unora dintre filmele prezentate. Înființat în 2006, Festivalul Internațional Anim’est a devenit, pe parcursul ultimilor ani, un eveniment de marcă pentru Capitală și unul dintre cele mai importante festivaluri de profil din Europa Centrală. În competiția românească de anul trecut, foarte diversă tematic și stilistic, au intrat și titluri realizate de animatori remarcați deja la edițiile anetrioare ale festivalului – The Dog and a Little Bird și Travelling With My Thoughts Full of Hope, realizate de Adrian Băluță; Fresca – Blestemul lui Dragulea, regia: Octavian Frecea, care a avut premiera mondială în competiția Festivalului Internațional de Film de Animație Anima de la Bruxelles; Action Movie, regizat de Bogdan Mihăilescu, nominalizat anul trecut la Premiul Gopo “Tânără Speranță” pentru Grand Cafe; Clinica al lui Török Tihamer; Euro potentia est, cel mai nou scurtmetraj al lui Tamas Szocs; Suntem europeni!?, regizat de Fekete Szabolcs; Wake Up al lui Florin Drăgoi; Visul ciulinului, regia: Nina Mihăilă; It’s a Living, regia: Cristina Zoica-Dumitru și câștigătorul Premiului pentru Cel mai Bun Film de Animație la Festivalul de Film Anonimul 2011, Growing, regia: Roxana Bențu, unul dintre cei șase membri ai echipei de animație a lungmetrajului Crulic – Drumul spre Dincolo. Sebastian Cosor, cu The Scream, producția MediaPro Magic care a reprezentat România și în cadrul competiției Balkanimation; Klára Balázs, cu Dansul; Ana Tomescu, realizatoarea scurtmetrajului Evoluție Cromatică; Radu Gaciu, cu IRA; Vlad Sandu, regizorul filmului șklunț; Andra Berilă, cea care semnează Mr. gRAPE; Zoltani Levente, regizorul filmului The Sphere; Octavian Ureche, cu Voxelboy sunt numele noi pe care le aduce în atenția publicului Anim’est, ediția 2011. Dodo și Tic, regizat de Gabriel Vasiliu, a reprezentat o altă prezență notabilă în festival.