Cum să-ți furi căciula/ Stelian Țurlea

O știre reluată aproape în toată presa scrisă și audio-vizuală, comentată luna trecută inclusiv în ziarul nostru, m-a pus pe gânduri și m-a îndemnat la acest mărunt comentariu. Academia Română – se spunea – va face modificările solicitate de mai multe organizații și instituții pentru cuvintele “țigan” și “jidan”, pe care acestea le consideră jignitoare la adresa etniei rome și a evreilor, într-un nou tiraj al Dicționarului Explicativ al Limbii Române. Mai mult, chipurile, un nou tiraj DEX va ieși “în curând” de la tipografie și va cuprinde “toate modificările solicitate”(!)

“Vǎ solicitǎm sǎ luați mǎsuri pentru a rectifica imediat definiția cuvântului «țigan», dupǎ cum urmeazǎ: sǎ consemnați caracterul peiorativ al cuvântului «țigan» atunci când acesta din urmǎ este folosit pentru a denumi o persoanǎ care aparține minoritǎții rome și sǎ specificați cǎ folosirea acestui cuvânt nu este recomandatǎ, deoarece este considerat ofensator (discrimineazǎ împotriva minoritǎții rome), sǎ consemnați caracterul peiorativ sau depreciativ pentru epitetul de la punctul 3 din definiția cuvântului «țigan», care în prezent apare: «Epitet dat unei persoane cu apucǎturi rele», sǎ definiți minoritatea naționalǎ în dreptul cuvântului «rom», care va deveni astfel termenul de referințǎ (termenul principal) în locul cuvântului «țigan»”. “Pǎstrarea situației actuale în ceea ce privește definirea cuvântului «țigan» perpetueazǎ promovarea unor atitudini cu caracter profund discriminator și degradant de cǎtre cea mai înaltǎ instituție de culturǎ a statului cu rol formator.”

Pe de altă parte, Centrul pentru Monitorizarea și Combaterea Antisemitismului din România (MCA România) a solicitat Institutului de Lingvistică “Iorgu Iordan – Al. Rosetti”, din cadrul Academiei Române, să schimbe din Dicționarul Explicativ al Limbii Române definiția cuvântului “jidan”, considerat insultător la adresa evreilor, și să specifice clar că este vorba de un termen peiorativ. “Definirea acestui cuvânt numai ca un cuvânt cu «sens peiorativ și nerecomandat», așa cum ați propus în răspunsul dvs. către noi, omite efectele distructive pe care cuvântul «jidan» le-a produs în vremurile în care el a fost adoptat, la nivel național și formal, ca o altă denumire, familiară, pentru «evreu». Această denumire reprezenta atunci, și reprezintă astăzi negarea propriei noastre umanități.”

Cu alte cuvinte, un număr de organizații cer imperios Academiei Române să schimbe un dicționar care nu face altceva decât să consemneze o situație existentă în teren, cu rădăcini foarte vechi. Dovadă expresiile existente de foarte multă vreme, pe care le putem culege din literatură și din limbajul obișnuit, utilizat, culmea, și de membrii etniilor respective – amintesc câteva, la întâmplare, oricum sunt mult mai multe: “luna țiganilor”, “când se duc țiganii la lemne”, “a arunca moartea-n țigani”, “a se îneca ca țiganul la mal”, “a se duce unde a dus mutul iapa și țiganul cârlanul”, “a nimeri ca țiganul miercurea la stână”, “a se îndesa ca țiganul la praznic”, “a-și da în petic ca țiganul”, “a fi învățat ca țiganul cu ciocanul”, “a avea cap de jidan”, “se bat jidanii la gura lui”, “când vor ieși jidanii la seceră” etc. Dacă DEX va consemna, cum se solicită, “caracterul peiorativ și depreciativ”, nu vor mai fi folosite cuvintele sau expresiile amintite? Nu vor rezista aceste expresii, dacă un cuvânt este modificat în dicționarul major al limbii, mai ales că nu toate sunt peiorative? Înlocuim “țigan” și “jidan” în aceste expresii cu “rrom” și “evreu”? Eliminăm expresiile din textele literaturii române? Crede cineva – și în primul rând inițiatorii acestor demersuri – că adăugarea unor explicații într-un dicționar va modifica percepții înrădăcinate de secole? Vor urma alte solicitări aberante – de genul să scoatem din uz expresiile amintite?

Un dicționar lingvistic trebuie să fie corect din punct de vedere științific în formulări și să nu țină seama de “corectitudinea politică”, oricât ar fi ea la modă, pentru că el reflectă situația limbii la un anume moment. Nicio imixtiune politică nu poate modifica limba. Că sunt acceptate sau nu de o anume minoritate, expresiile incriminate rămân în limbă și doar schimbarea realităților le va face să se estompeze. Dar pentru asta e nevoie de generații – și încă nici atunci nu este sigur că vor dispărea. Se întâmplă la fel pretudindeni în lume.