Cum se fură pădurea/ de Alex Dima

Romania se afla la coada clasamentului la capitolul paduri. Ani de zile s-a taiat – si inca se taie in nestire. Nu exista un recensamant al padurilor, nu accesam fonduri iar cei care culca padurea la pamant, ilegal, raman nepedepsiti. Rezultatul: ramanem fara mii de hectare, in ciuda statisticilor care ne asigura ca avem mai multa padure decat aveam acum 20 de ani. In urma cu trei ani, campania Stirilor Protv “Romania, marea defrisare” a scos la iveala neregulile si jaful din padurile noastre. Acum, ne-am intors in padure. Cum se fura, cum scapa nepedepsiti hotii, care sunt politicienii implicati in jaful din padure.

Peste 3.400 de hectare de padure sunt la mana hotilor in Vlahita, judetul Harghita. La baza jafului din padure sta o legislatie proasta care a adus haos si prapad in zona. De mai bine de 5 ani, silvicultorii s-au retras din padure, iar multi proprietari s-au transformat in hoti si batausi. Mafia lemnului a schilodit in bataie la Joseni un proprietar de paduri, un deputat este amenintat cu moartea si familii intregi stau sub terorare in zona Harghitei.

Suntem la coada Europei la capitolul paduri dar livram lemn in toata lumea. Alte tari isi protejeaza padurile si importa in timp ce noi ne dam padurile fara sa clipim. Anul trecut, volumul de lemn cumparat de chinezi din Romania s-a triplat. Cumpara orice, cu banul jos si peste pretul pietei.

Cei care conduc afacerile ilegale sunt mana in mana cu politicienii. Dosarele sunt ascunse iar infractorii scosi basma curata. O lume incalcita, in care se invart sute de milioane de euro. Bani din lemn. La Grinties, Neamt, batranii satului plang si sunt purtati pe la usile judecatoriilor pentru a primi averea cuvenita. Proprietari peste padurile lor sunt cei care nu nici un drept. Ei taie si distrug fara sa-i deranjeze nimeni. Mai mult, hotii nu mai au nici o frica si taie copaci langa drumul mare.

Mergem pentru inceput la Vlahita. Acolo, proprietarii sunt obligati sa tina singuri piept hotilor in padure. Paza nu exista. In timp ce muntii din jur au ramas ciuntiti, orasul din vale a inflorit. Multi si-au luat tractoare si scot busteni din padure. Ilegal.

In Harghita, Covasna, Neamt, Bacau si in multe alte judete s-au taiat la ras mii de hectare de padure in ultimii ani. Nimeni pana acum nu a raspuns pentru dezastrul din padure. Intre 3 si 5 sute de mii de hectare de padure, nimeni nu stie exact cate, sunt neadministrate.

Vlahita, judetul Harghita. Peste 3.400 de hectare de padure sunt nepazite de ani de zile. Aici se taie ca in codru. Lorincz Emeric si Otos Peter sunt proprietari de padure, nevoiti sa-si pazeasca singuri averea. Tot haosul de aici a pornit de la o lege proasta. “Asta a venit cu legea 18, spune Lorincz Emeric. Titlurile le-a aruncat, asa si padurea la fel. A dat scriptic nu faptic. Nici un om nu a stiut unde este terenul deloc.” Mai mult, in 2006 printr-o scrisoare de doar doua randuri Ocolul silvic i-a anuntat pe proprietari ca nu mai pazeste padurea. Semneaza inginer Banucu Ioan. Banucu Ioan, cel care a dat liber la furt, se ascunde acum in spatele legilor. “In anul 2006 au fost reziliate contractele pentru paza padurilor din Vlahita pe considerentul ca acestia nu si-au achitat dataoriile fata de Ocolul silvic”, spune el.

Coincidenta sau nu, odata cu sosirea noastra la Vlahita, orasul a fost inconjurat de politie, jandarmi si padurari. Nimeni nu mai misca un deget. Niciun hot de pădure. Politistii la randul lor erau supravegheati de hoti.

Aflat la carma padurilor de mai bine de 2 ani, ministrul Laszlo Borbely are stire despre dezastrul din Vlahita. Abia acum insa cere documente. Daca nu se grabeste, acolo nu va mai fi padure. Am lasat Vlahita inconjurata de politisti si am trecut muntele la Bilbor.

Acum 3 ani, peste o suta de gatere tocau zi si noapte padurile din Bilbor. Pana si preotul satului avea un gater langa biserica. In padure se fura. Cand am coborat in sat toata lumea disparuse: primar, viceprimar, padurar. Toti. Pe drumul din fata primariei si masina politiei trecea in mare tromba spre oras…in misiune. La bord cei trei politisti…locali. Opriti din drum politistii ne-au facut o demonstratie halucinanta despre cum se rezolva furturile din padure la Bilbor. Chiar daca se uita la imaginile dezastrului din padure, agentul sef avea nevoie de acordul sefului de la oras pentru a-si face datoria. Numai ca la poarta gateristului politistii ne-au anuntat ca acelasi sef i-a sunat si le-a cerut sa nu se implice. Asa ca au disparut.

Dupa ce au aflat de la televizor ca la Bilbor se taie padurea, inspectorii silvici au venit la fata locului. Asadar o infractiune pe care politistii n-au vrut sa o ia in seama. Si tot acum trei ani, in aceeasi zi, la Bilbor am avut parte de o alta demonstratie halucinanta despre competenta. La intrarea in sat mai multe cioate erau nemarcate. Cu doua zile inainte de sosirea noastra inspectorul Ilovan a cercetat zona. L-am dus pe inspector in fata buturugilor nemarcate. Cateva zile mai tarziu, sefii inspectorului Ilovan au constatat ca taierea a fost ilegala si s-a intocmit dosar penal. Inspectorul Ilovan a fost sanctionat. Mutat de pe o functie pe alta. Acum, dupa trei ani, este consilier superior la Brasov

Ne-am intors in Bilbor. Aceeasi agitatie, tiruri cu lemne si multe gatere. In centrul satului un indicator ne arata ca pe deal este zona de puritate. Zona in care se taia acum trei ani s-a transformat intr-un gol imens. In padure se aud drujbele. Multe dintre buturugi sunt nemarcate, semn ca se taie ilegal.

Il cautam pe primar. Nu-l gasim. Mai marii comunei au disparut. Doua zile la rand am incercat si la primarie si la politie. Fara rezultat. Cat am umblat prin Bilbor, o masina ne-a urmarit tot timpul. Abia in a treia zi am reusit sa-l prindem pe seful de post, tocmai cand pleca in misiune. Minute in sir agentul sef a oscilat intre a ne trimite la biroul de presa, aflat la peste 100 de km de Bilbor si a merge in padure. Au urmat doua ore in care seful de post din Bilbor, dar si seful sau de la oras au incercat sa gaseasca un padurar. Dupa trei ore de telefoane, in zona a aparut inspectorul silvic Adrian Valcan. Am plecat in padure. Cautam stivele de busteni. In locul unde in urma cu doua zile erau stive de busteni, acum era curatenie. Impreuna am gasit cinci buturgi nemarcate. A doua zi a fost declansata o inspectie ampla, in toata zona in care se taie. Atat de ampla incat n-au mai gasit nici macar cioatele descoperite impreuna cu noi. Rezultat final: patru cioate, o amenda.

Padurile Romaniei se intind pe o suprafata de 6.741.000 de hectare. Din aceasta suprafata mai putin de jumatate apartine statului, iar restul este proprietate privata. De controlul padurilor, verificarea transporturilor, controlul la gatere si multe altele raspund 250 de inspectori silvici. Adica un inspector la mai bine de 22 de mii de hectare de padure. Nici intr-o viata un om nu poate sa umble pe toata aceasta zona.

In timp ce alte tari isi protejeaza padurea, la noi lucrurile stau invers. Un inventar al padurilor nu s-a facut de 25 de ani. Stim doar din statistici cata padure mai avem. Nu ne este insa clar cat s-a taiat, ce suprafete sunt neadministrate, si nici cat ar trebui sa plantam. Colosi industrialii din alte tari toaca pe teritoriul Romaniei, din padurile noastre, milioane de metri cubi in fiecare an.

Dupa cateva zile, la Vlahita controlul a fost oprit. Intr-un comunicat al politiei se arata ca timp de o saptamana 17 politisti, 11 jandarmi plus 8 silvicultori si inspectori de mediu au descoperit 5 infractiuni, dar nu au prins pe nimeni in padure, la furat. Ne-am intors in padurile Vlahitei cu un padurar si cu proprietarul Lorincz Emeric. Hotii ne-au vazut cand am intrat in padure. Asa ca am trimis masina cu padurarul si proprietarul in sat, iar noi am ramas la panda. Dupa cateva minute, tractorul cu lemne a iesit la drum. In doua, trei ore taiasera cinci metri cubi. Faceau 10 milioane de lei. Asta da afacere. Am ramas pe culmea dealului pana cand unul dintre proprietarii a venit sa ia lemnele.

Cu imaginea lui Balas Bolton am ajuns la politia din Vahlita. “Am fost in padure, am prins niste domni cu bratul de lemne, i-am filmat si am venit la dvs.” “La noi, sa facem ce?” “Sa va acordam sprijinul in acest sens. Noi avem niste oameni care fura lemne. Unde trebuia sa ne ducem? Nu la politie?” “Corect. Dvs ma intrebati ca sa faceti ce? Sa iau legatura cu seful.” Si aici aceeasi procedura. Intai se suna seful. In cele din urma am plecat catre casa lui Balas. Omul neaga. Nu se vede nici tractorul. Politia il cheama la sectie, sa vada daca au fost martori.

Noaptea insa la Vlahita n-a fost liniste. Pentru ca ne-a condus prin padure, hotii l-au pedepsit pe Lorincz Emeric. Toate geamurile i-au fost facute praf. Mai grav este ca intr-una din camere bolovanii au intrat peste copii. Geamurile au fost sparte si la casa lui Otos Peter, alt proprietar care a fost cu noi in padure. Cei acuzati au varianta lor.

Abia dupa sosirea politiei lucrurile s-au linistit. Pentru moment insa. Nu exista zi ca de la Vlahita sa nu se fure lemne. Ramane o stare tensionata. O stare generata de legislatia proasta si de napasarea autoritatilor. Mai multe legi de punere in posesie au creat un adevarat haos in paduri. O mare parte dintre proprietari nu au incheiat contracte de paza cu Ocolul. Iar de reimpadurire nici nu se mai pune problema.

O legislatie proasta gandita de politicieni incompetenti sau poate interesati a facut ca sute de mii de hectare de padure in Romania sa ramana neadministrate. In multe afaceri cu lemn stau in spate politicieni. Pana acum nimeni nu a fost pedepsit. Nici macar nu a fost prins.

In Harghita, senatorul Verestoy Atilla este numit “drujba lui Dumnezeu”. “Nu are nimic cu realitatea, raspunde senatorul, niciodata nu m-am ocupat exploatare foresteriera, nici eu nici una din interesele mele sau firmele la care am actiuni. “

Dupa camapania Stirilor Protv de acum trei ani, pedepsele au fost inasprite in noul Cod silvic. Justitia este insa mai mult decat oarba. “Furtul din padure nu este considerat de justitia romana o fapta foarte grava, precizeaza Valesian Solovastru, director Romsilva. Daca ai furat pana in cinci metri cubi se plateste o amenda substantiala. Daca ai furat mai mult si este infractiune, s-ar putea sa scapi cu un avertisment.”

Conform datelor oficiale furtul de lemn este situat la 0,5 la suta din volumul de lemn recoltat intr-un. Raportul se refera insa la furturile descoperite. Cantitati uriase de lemn scapa insa silvicultorilor si politistilor. In Harghita se spune , de multe ori, lemnul ilegal iese din padure escortat de politie. Si probabil nu e doar o vorba. Cota legala de taiere anuala este 17 milioane de metri cubi. Peste un miliard de euro, in fiecare an, se scot din afacerile cu lemn. In ultimii ani, in Romania au aparut colosi industriali specializati, cu o capacitate uriasa de procesare.

Din cele doua firme austriece de la Sebes doar HOLZINDUSTRIE SCHWEIGHOFER ne-a primit in fabrica. Un laborator urias, care proceseaza in fiecare zi peste 3.300 de metri cubi de lemn. In Romania, Schweighofer mai mai are o fabrica la Radauti. Pe an prelucreaza in total 2 milioane 3 sute de mii de metri cubi de lemn. Mare parte pleaca la export.

Romania se afla la coada Europei la capitolul paduri. Doar 28 la suta din tara este acoperita de paduri, in timp ce media europeana este de 35 la suta. In Austria, de exemplu, 47 la suta din suprafata tarii este acoperita de paduri. Acolo insa, de secole, legea e lege. Austriecii importa milioane de metri cubi de lemn, mare parte din Romania, care isi da padurile fara sa stea prea mult pe ganduri. In plus, in Austria padurea se vinde doar austriecilor si doar in cazuri de execeptie strainilor, asta insa dupa ce sunt verificati la sange.

Cine se pune cu Mafia lemnului este pedepsit. La Joseni un om a fost snopit in bataie, iar pe capul fostului deputat Garda Dezideriu s-a pus un pret. La Grinties batranii satului isi plag padurile neprimite inapoi si taiate. La Tulghes, seful Ocolului a incuiat poarta in fata echipei Protv. In tot acest timp, padurile in zona se raresc.

Joseni, putin dupa miezul noptii. Aici, de mai bine de doua saptamani proprietarii padurii protesteaza. Oamenii sunt nemultumiti de felul in care le este gestionata padurea. Peste padurile lor raspunzator este Meles Elod, seful unui Ocol privat din Gheorgheni, probabil silvicultorul cu cele mai multe dosare penale la activ, scos de fiecare data basma curata. Intre 2000 si 2004, Meles Elod a condus Ocolul Silvic de stat. Acum trei ani, Stirile ProTv au dezvaluit situatia de la Gheorgheni. Am aratat atunci un dezastru care se vedea chiar din biroul silvicultorului: parcela 209-210, un loc pustiu, cu istorie complicata.

Fostul deputat UDMR Garda Dezideriu este cel care a vorbit in parlament despre “mafia lemnului” si a scos la iveala dezastrul de la Gheorgheni. Meles Elod si-a pus semnatura peste documente care ascundeau urmele de furt.

In 2003 situatia de la Gheorgheni ajunge pe masa parlamentarilor, iar o comisie este trimisa in control. Inainte de sosirea anchetatorilor, mafia lemnului da foc parcelei 209-210 pentru a acoperi urmele.

La inceputul lui 2008, cazul Meles Elod a fost cercetat de Comisia de abuzuri din camera Deputatilor. Concluzia: “Unitățile de parchet teritoriale au tergiversat finalizarea cercetarilor astfel încât de cel puțin 3 ani dosarele au fost “plimbate” de la o unitate de parchet la alta, având drept scop tergiversarea cercetărilor până la prescrierea faptelor astfel ca persoanele responsabile să nu fie trase la răspundere penală.” “Sunt sustinuti politic, spune fostul deputat Garda Dezideriu. Aceasta mafia a lemnului nu are culoare politica. Este un grup de afaceri care are interese deosebite, ei au putere politica, de multe ori pot opri si anchetele si controalele si bineinteles ca aceasta lupta impotriva mafiei lemnului devine o lupta singuratica si fara sorti de izbanda.” Acum, in 2011, Pal Emeric din Joseni a trimis o scrisoare ministrului Mediului si Padurilor in care reclama ilegaliatile din padurile supravegheate de Meles Elod. Pal Emeric este unul dintre putinii care au curajul sa vorbeasca despre mafia lemnului. Anul trecut a fost batut crunt in propria casa.

De altfel, amenintarile sunt la ordinea zilei in Joseni. Dar Pal Emeric nu renunta, isi face povestea cunoscuta. Se teme insa sa spuna nume. O televiziune din Ungaria este interesata de istoria sa.

Kovacs Laslo a fost contabil sef in ocolul condus de Meles Elod la inceputul anilor 2000. Sustine ca in 2001 a fost amenintat de Meles pentru ca refuza sa-si puna semnatura pe acte ilegale. L-a inregistrat, dar pana acum nu a avut curajul sa arate dovada.

La inceputul lui 2010, ministerul mediului si padurilor, condus de Laszlo Borbely, a aprobat ca Ocolul privat din Gheorgheni, condus de Meles Elod, sa preia administrarea a 130 de mii de hectare de padure, din care o suta de mii sunt pe teritoriul judetului Mures, peste 80 la suta din fondul forestier al judetului. La licitatia organizata de minister a participat si directia silvica Mures. Ocolul condus de Meles Elod a primit insa un punctaj mai mare.

Intr-o contestatie depusa de directia silvica Mures se arata ca preluarea unei suprafete atat de vaste de Ocolul din Gheorgheni reprezinta un risc major. In plus, directia aminteste ca “suprafetele gestionate de Ocolul Gheorgheni, desi se afla in arii naturale protejate sunt in mare masura defrisate.” “Ne-am ferit de acest lucru – spune Marius Pascan, prefectul de Mures – si am luptat impotriva aducerii unui ocol din Gheorgheni al carui administrator a avut foarte multe reclamatii in privinta unor defrisari in Harghita, de asemenea fiind cercetat in multe dosare.”

Contestatia Directiei Silvice Mures a fost respinsa de Ministerul mediului. Prefectul de Mures si Directia silvica atrag insa atentia asupra unui alt aspect: peste 90 de mii de hectare preluate acum de ocolul Gheorgheni sunt in litigiu. Urmasii fostilor proprietari sunt contestati de autoritatile muresene, mai multe procese fiind pe rol. Acum exista pericolul ca autoritatile sa piarda acest razboi.

Prefectul de Mures spune insa ca Ocolul lui Meles Elod are beneficii. Cere taxe pentru orice se intampla in zona ariei protejate.

Pentru ministrul Padurilor, cazul insa este inchis si rezolvat.

Garda Dezideriu a iesit din politica sau mai bine zis a fost obligat sa iasa. Timp de 12 ani de la tribuna parlamentului a vorbit despre mafia lemnului. Nu fost luat in seama. Acum preda la o facultate din Cluj si face naveta la Gheorgheni. “Timp de 12 ani am luptat impotriva mafiei lemnului si mi-am dat seama cum merg lucrurile. Cand cazul ajunge la politie, politia mai incearca sa-si faca datoria, insa cand cazurile ajung la procuratura, aceasta musamalizeaza.” “Eu nu am curajul sa vorbesc, mai spune fostul deputat. Viata mea este in pericol. Am dovezi ca pe capul meu s-au pus 35 de mii de euro.”

In locul sau, deputat de Gheorgheni este acum Pal Antal. “In primul si primul rand ma doare, nu sunt de acord cu taierile care s-au efectuat in tara asta.” “Si ce faceti pentru a le stopa?” “Eu personal daca sunt contactat ca parlamentar si-mi cere cineva ajutorul atunci il ajut.” “Cum? Dvs nu puteti avea initiativa?” “Dar cum sa nu. Oricine poate in momentul de fata.” “Si?” “Eu personal in astia doi ani de cand sunt aici nu m-am ocupat de aceste probleme.” Pal Arpad a fost 12 ani primar la Gheorgheni. Pe cand era primar a condus comisia locala pentru improprietariri si poarta si el vina pentru dezastrul din parcela 209-210 si multe alte locuri ramase fara padure.

Comuna Grinties, Neamt. Si aici munti intregi au ramas si raman fara padure. 20 si ceva de hectare distruse in doar cateva saptamani. Tractor dupa tractor coboara lemn taiat ilegal. Mai mult, cei care profita de pe urma padurii nu mai au nici o frica. Acest loc se vede chiar din soseaua nationala catre trece prin comuna. De ani de zile, la Grinties padurea i-a dezbinat pe oameni. Multi din cei care auveau dreptul n-au primit nimic in timp ce altii, cu acte false au facut avere. Impartirea padurii a facut-o fostul primar Filip Azoitei si secretarul primariei Iosif Cretu, aflat si acum in functie. In Grinties ne-am intalnit cu o parte dintre nemultumiti. Printre ei si fostul primar, care spune ca secretarul ii falsifica semnatura pe dosarele de retrocedare. De ani de zile, abuzurile din primarie au fost reclamate de localnici.

La sfarsitul anilor 90, in Harghita, vantul a rupt peste 4 milioane de metri cubi de lemn. Oficial s-au declarat doar un milion sase sute. Oamenii locului spun ca firmele unor politicieni au scos lemnul din zona si l-au valorificat.

Ilie Dusa, seful de Ocol din Tulghes, spune ca se taie in zona, dar se taie in locuri pe care ocolul nu le administreaza. La particulari. A delegat doi padurari ca sa ne arate situatia din teren.

In Parlament, Harghita e reprezentata tot de un Dusa.

Mircea Dusa este liderul grupului PSD din Camera Deputatilor. A fost si prefect in Harghita. “In Harghita nu prea mai e padure.” “Nu stiu, nu cunosc problema.” “Nu stiti nimic de treaba asta?” “Nu. Nu.”

Atat numele deputatului Pal Antal, cat si al lui Mircea Dusa apar intr-un dosar DNA care vizeaza modul in care s-au facut retrocedarile in Harghita. Dosarul s-a inchis la judecatoria Gheorgheni. “Si aici , ne spune Garda Dezideriu, mi-am dat seama ca dosarul a fost musamalizat pentru ca erau implicati doi deputati: Dusa Mircea si Pal Arpad care a fost presedintele comisiei locale.” “Si cate cazuri a musamalizat?” “322”.

• Reportaj difuzat de Pro TV, in emisiunea “Romania, te iubesc!” din 27 martie 2011