Cum se luptă orașele americane cu marile bănci

Cu toate că mișcările de tipul “Occupy” din SUA par că și-au pierdut din atracție pentru public, activismul împotriva marilor bănci începe să atragă susținători din partea municipalităților și politicienilor locali, scrie The Wall Street Journal, care dă câteva exemple de autorități locale care se folosesc de fondurile guvernului ca de “berbece” împotriva coloșilor bancari.

Astfel, administratorii New York-ului au introdus o legislație care cere băncilor să prezinte planuri de reinvestire în comunitate și rapoarte care să poată fi folosite de comisia bancară a orașului să acorde ratinguri băncilor care vor să dețină economiile financiare ale orașului.

De asemenea, luna trecută oficialii orașului Kansas City au adoptat o rezoluție care obligă primarul să selecteze băncile care sunt receptive la nevoile comunității și nu se angajează în creditare “prădalnică”.

La măsuri de același tip recurg orașele Chicago, Boston, Austin, Minneapolis, San Jose și Portland. În San Francisco, autoritățile vor să înființeze o bancă municipală.

Washingtonul însă este compromis de banii aruncați în stânga și în dreapta de cei care fac lobby pentru bănci, noteată WSJ. Aceștia au cheltuit 472 milioane de dolari anul trecut. Printre cei mai mari contributori figurează Goldman Sachs, Bank of America, JPMorgan și angajații acestora, potrivit datelor Comsiei Federale pentru Alegeri.

La nivel local, jocul este mai dificil pentru bănci. Acestea se pot folosi de pârghiile tradiționale pentru a influența politica locală. Astfel, băncile pot promite locuri de muncă, investiții și caritate. Dar în actualul val de activism local antibancar, societatea nu a făcut presiuni pentru închiderea unităților bancare. Cu toate acestea, băncile sunt clar în defensivă în fața rezistenței în creștere a comunităților locale.

De la mijlocul anului trecut, economii de până la 59 de miliarde de dolari au fost retrase de la cele patru mari bănci americane, potrivit estimărilor grupului activis Move Your Money.

Baza de depozite a Bank of America a crescut cu 5% în 2011, la 417 miliarde de dolari, însă depozitele s-au redus cu cinci miliarde de dolari în al patrulea trimestru, punctul culminant al protestelor “Ocuppy”. În aceeași perioadă, depozitele Citigroup au scăzut cu două miliarde de dolari.