Cum va place?

Si a fost ziua cea mare a teatrului romanesc… O seara, de fapt, care s-a prelungit mult in noapte si in care “breasla” s-a adunat din nou, cu mare, mic si – desigur – mijlociu, spre a-si sarbatori alesii unui an de munca, desemnati de o serie succesiva de jurii. Au fost multe zambete (unele, vesele; destule, fortate; cateva, melancolice), multe aplauze (unele, dezlantuite; destule, politicoase; cateva, ironice) si putine lacrimi (toate, sincere), au fost numeroase balbe, suficiente bateri de campi si o sumedenie de multumiri. A fost Gala Premiilor UNITER pe anul 2005…

…amplasata – imi pare rau ca trebuie sa incep cu o “critica”, dar imprejurarea sarea, literalmente, in ochi – intr-un decor atat de evident incropit si atat de incredibil de urat incat nu-ti venea sa crezi ca el apartinea unui om, altminteri, talentat: scenograful Andu Dumitrescu. Poate ca aglomerarea de obiecte disparate si kitsch “dadea”, macar, bine in cadru; pentru ochiul liber, era curata tortura.

Spectacolul ca atare a avut, precum in alti ani, parti bune (cele muzicale) si parti mai putin bune. Amfitrionul Ion Caramitru a cautat – cu succes variabil – sa le “lege” intr-o constructie scenica daca nu unitara, macar plauzibila, apeland, ca de obicei, la farmecul si dezinvoltura personale; necazul e ca, atunci cand ai de-a face cu persoane care refuza net sa intre in joc, tinand, cu tot dinadinsul, sa-si desfasoare jocul personal, lucrurile scapa de sub control si isi pierd masura. Dar, tot ca de obicei, sentimentul de apartenenta la o familie ai carei membri sunt uniti prin fire mai puternice decat acelea tesute de sange a salvat, in ultima instanta, situatia, anuland incongruentele, atenuand asperitatile, stergand nepotrivirile si fragezind sufletele. La urma urmei, familia e familie si, buna sau rea, la “sanul” ei iti afli refugiu in fata mizeriilor vietii – fireste, daca mizeriile nu ti le face chiar ea…

Premiile au fost, dupa cum se stie, de doua tipuri. Premiile speciale, premiile pentru intreaga activitate si premiul de excelenta, decernate, toate, de catre Senatul UNITER si anuntate dinainte in presa i-au avut ca beneficiari pe regizorul Horia Davidescu si scenograful Eustatiu Gregorian (pentru teatru de papusi si marionete), actorii Lucian Ifrim (teatru pentru copii), Nicu Constantin (teatru de revista) si Mihai Ciuca (spectacol de circ), pe compozitorul Nicu Alifantis (muzica de teatru), respectiv pe Viorel Penisoara-Stegaru (scenografie), Elisabeta Pop (critica si istorie teatrala), Liliana Tomescu si Mihai Fotino (actorie) si Dinu Cernescu (regie), precum si pe actorul Constantin Chiriac, “excelent” director al Teatrului National “Radu Stanca” din Sibiu si al Festivalului International de Teatru din urbea ce va fi, la anul, Capitala Culturala a Europei, sa speram, unite si cu noi. Acestor lauri “prestiuti” li s-au adaugat cei acordati dramaturgului Stefan Caraman in cadrul concursului Cea mai buna piesa a anului (Colonia ingerilor), lui Carmen Adamescu, presedinte al Unirea Shopping Center (Premiul Mecena), si – in “regia” Biroului Sectiei romane a Asociatiei Internationale a Criticilor de Teatru (AICT) – tinerelor teatroloage Alina Moldovan si Tamara Susoi (pentru promovarea imaginii Teatrului Odeon), actritei si cantautoarei Ada Milea (pentru originalitatea contributiei sale artistice) si criticului, eseistului si cercetatorului teatral George Banu (pentru activitatea sa exceptionala in domeniu). O trecere spre coronitele cu emotii a facut-o Premiul Presedintelui, premiu-surpriza decernat de catre Ion Caramitru – la aceasta editie, actorului Florin Piersic.

“Sarea si piperul” Galei, ca sa reiau un nemuritor cliseu, il constituie insa (il sau o? propun chestiunea spre dezbatere academicienilor ramasi acum fara nicio treaba…) premiile stabilite in urma nominalizarilor, premii ai caror titulari nu sunt dezvaluiti decat in seara festiva. Aici incep si disputele, controversele, voturile pro si contra etc., intotdeauna existente, oricare ar fi rezultatul, si unde, fara exceptie, membrii celor doua jurii sunt reciproc nemultumiti de alegerile operate. Palmaresul pentru anul 2005 se prezinta dupa cum urmeaza:

Premiul pentru debut – regizorul Alex Mihail;

Premiul pentru teatru radiofonic – regizoarea Cezarina Udrescu;

Premiul pentru cea mai buna scenografie – Adriana Grand;

Premiul pentru critica teatrala – Doina Papp;

Premiul pentru cea mai buna actrita in rol secundar РHilda P̩ter;

Premiul pentru cea mai buna actrita in rol principal – Valeria Seciu;

Premiul pentru cel mai bun actor in rol secundar – Constantin Draganescu;

Premiul pentru cel mai bun actor in rol principal – Victor Rebengiuc;

Premiul pentru cea mai buna regie – Radu Afrim;

Premiul pentru cel mai bun spectacol – Woyzeck de Georg Büchner, Teatrul Maghiar de Stat din Cluj, regia: Mihai Maniutiu.

Felicitari premiantilor si… sa ne fie de bine! Macar pana la anul.