Versiunea completă
ZF 24

Cumpărați-mi usturoiul, vă rog! Nu am vândut nimic azi!

Imediat după ce am sosit în țară, m-am oprit la un supermarket din București să cumpăr o cafetieră, un lucru esențial pentru mine pentru că nu rezist prea mult fără cafea. Când am ieșit din magazin, am observat pe trotuar…

Ioana Petrescu · 7 octombrie 2013 · 5 min de citit

Imediat după ce am sosit în țară, m-am oprit la un supermarket din București să cumpăr o cafetieră, un lucru esențial pentru mine pentru că nu rezist prea mult fără cafea.

Când am ieșit din magazin, am observat pe trotuar o mulțime de lume care vindea orice, de la haine la aparate de uz casnic, la mâncare. Mi-am făcut loc printre vânzătorii ambulanți și mă îndreptam spre o intersecție când am auzit niște plânsete în spatele meu. Când m-am întors, am văzut o bătrânică în genunchi pe trotuar, trăgând de mâini pe un tânăr. Când m-am apropiat, am observat că avea în mâini câteva bucăți de usturoi pe care încerca să le pună în mâna tânărului și îl ruga:

– Cumpărați-mi usturoiul, vă rog! Nu am vândut nimic azi! Vă rog eu mult de tot!

Se pare ca tânărul dorise inițial să cumpere niște usturoi, între timp se răzgândise și acum femeia îl implora în genunchi și cu lacrimi în ochi să cumpere ceva. A fost cel mai șocant lucru pe care l-am văzut până acum în București. Bătrânica avea vreo 70-80 de ani și, din punctul meu de vedere, ar fi trebuit să fie acasă cu nepoții, uitându-se la telenovele și nu afară pe trotuar, implorând oamenii de pe stradă să îi ia usturoiul.

M-am întrebat atunci dacă este doar o întâmplare sau calitatea vieții celor vârstnici lasă de dorit în România. „Global AgeWatch Index 2013: Insight report“ publicat recent de HelpAge International oferă un răspuns la această întrebare.

Pe același subiect:

Cele 50 de nuanțe de gri ale corupției

Cearșafuri, fețe de masă sau impozit forfetar?

O cultură a evaziunii

Autorii estimează un index al calității vieții celor vârstnici bazat pe indica­tori din patru categorii: securitatea venitului, starea de sănătate a celor în vârstă, situația locurilor de muncă și a educației pentru cei vârstnici și suportul din partea celor din jur.

Bazat pe acest index, România se afla pe locul 48 în lume. Stăm mai prost decât țări ca Letonia, Croația, Ungaria și Albania. Țările cu o foarte bună calitate a vieții pentru cei vârst­nici sunt Suedia, pe locul 1, Norvegia pe locul 2, Germania pe locul 3, Finlanda pe locul 15, Danemarca pe locul 17 și Franța pe locul 18.
Din moment ce stau toată ziua cu nasul în statistici despre venituri bugetare, am observat imediat că țările care colectează multe venituri la buget (și implicit cele care cheltuiesc mult pe bunuri și servicii publice) sunt în topul acestui clasament. Se vede și din grafic, că printre țările Uniunii Europene în 2012, veniturile bugetare sunt corelate negativ cu locul în clasamentul bunăstării celor în vârstă, ceea ce înseamnă că țările care colectează mai mult sunt și cele care sunt pe locuri fruntașe în acest clasament și deci stau mai bine la calitatea vieții celor în vârstă.

 


Sursa: Global AgeWatch Index 2013: Insight report, Eurostat și calculele autoarei

Veți spune că nu numai veniturile bugetare afectează bunăstarea celor în vârstă. Cu siguranță alți factori ca orientarea politică a partidului aflat la guvernare, importanța electoratului în vârstă și eficiența cheltuielilor guvernamentale afectează cât cheltuiește statul pentru cei vârstnici și implicit bunăstarea lor. Și, bineînțeles, nu este numai obligația statului să aibă grijă de cei în vârstă. Respectul societății pentru cei în vârstă care își are rădăcinile în cultura unei țări și implicit suportul social pentru cei vârstnici afectează calitatea vieții acestora.

Totuși, conform Eurostat, România a colectat venituri în valoare de numai 33,5% din PIB anul trecut. În Uniunea Europeană, numai Lituania și Slovacia au colectat mai puțin decât noi ca procent din PIB. La polul opus stau țări ca Danemarca cu 55,3% din PIB, Finlanda cu 54,4% din PIB și Franța cu 51,8% din PIB. România cheltuiește numai 36,4% din PIB pe bunuri și servicii publice. Numai Bulgaria și Lituania cheltuiesc mai puțin decât noi în Uniunea Europeană. Țările care încasează mai mult la buget cheltuiesc mai mult pe bunuri și servicii publice: Franța cheltuiește 56,6% din PIB, Finlanda 56,6% și Danemarca 59,4%. Cu venituri atât de mici, România nu poate cheltui destul pe asistență socială și nu poate oferi o viață la nivelul celei din Finlanda (locul 15 în clasamentul calității vieții celor în vârstă) și Danemarca (locul 17).

Ce este de făcut? O soluție simplă și cu efecte pe termen scurt ar fi să faceți ce am făcut eu: cumpărați tot usturoiul și trimiteți bătrâna acasă la nepoți. Dar nu rezolvați problema. O soluție mai bună ar fi ca toți contribuabilii să își plătească impozitul, să avem destui bani pentru a plăti pensii mai mari și pentru a oferi servicii de calitate pensionarilor. Cumpără usturoiul, pentru că ești om! Plătește impozitele, pentru că ești cetățean și ești de două ori om astfel!

Ioana Petrescu este consilier al prim-ministrului

Articol publicat în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 08.10.2013

Citește și